O femeie a fost condamnată la şase ani de detenţie pentru tentativă de otrăvire a bunei sale prietene, care a rămas însărcinată cu soţul ei, precizând că acest caz ridică semne de întrebare în ce priveşte competenţa instanţei de soluţionare, întrucât s-a aplicat o lege federală.

Carol Bond şi Myrlinda Haynes au fost cunoscute a fi bune prietene. Ambele din Barbados, au trăit una lângă alta în Norristown, aproape de Philadelphia în Pennsylvania de Est, conform actelor depuse la instanţă. În 2006, Carol Bond află cu încântare că prietena sa este însărcinată. Bucuria a fost de scurtă durată, descoperind că tatăl copilului este soţul ei. Trădarea o trage într-o acţiune de răzbunare, folosindu-se de talentul său de microbiolog, pentru a încerca să-şi otrăvească rivala. Carol Bond a cumpărat produse chimice de la angajatorul său, prin Internet, apoi a depus otravă pe mânerul uşii de la maşina Myrlindei Haynes sau pe cutia poştală a acesteia. În total, Carol Bond, rapid arestată, este acuzată de 24 de tentative de otrăvire, cele mai multe zădărnicite de victima sa.

Cazul în sine pare a avea puţine dificultăţi în plan juridic, Carol Bond a comis o serie de fapte ce se presupun a fi judecate de justiţia locală. Însă, când procurorul de la Departamentul de Justiţie a decis punerea sub acuzare a lui Carol Bond, pe baza Convenţiei privind interzicerea armelor chimice (CWC), care interzice fabricarea, depozitarea şi utilizarea armelor chimice, încadrarea faptelor duc în altă zonă. În conformitate cu această Convenţie, care urmăreşte să prevină ca armele chimice să cadă în mâinile teroriste, Carol Bond a fost condamnată la şase ani de închisoare. Astfel cazul a ajuns în faţa Curţii Supreme a SUA, unde, marţi, avocatul Paul Clement a susţinut că sentinţa de condamnare a lui Carol Bond a fost neconstituţională, întrucât a fost bazată pe legea federală, în timp ce infracţiunile comise de ea intră sub incidenţa legislaţiei locale. Avocatul Clement a invocat încălcarea Amendamentului al X-lea din Constituţia SUA, care organizează repartizarea competenţelor între Guvernul federal şi cele cincizeci de state americane. În pledoaria sa, apărarea a argumentat că aplicarea în acest caz a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice este disproporţionată în raport cu faptele.

Curtea Supremă de Justiţie, care va decide până la sfârşitul lunii iunie cu privire la caz, a părut a greşi în ce priveşte reclamanta. „Ea vrea să susţin că acest caz este o problemă locală şi că orice încercare de a o transforma într-o crimă în temeiul unui tratat împotriva terorismului este o greşeală”, a afirmat judecătorul Antonin Scalia, menţionând că acest argument a fost respins de către instanţa de judecată.