După trei săptămîni de la suspendarea activităţii pentru finalizarea reparaţiilor capitale, Aeroportul Internaţional “Mihail Kogălniceanu” a fost redat traficului aerian. Chiar dacă pînă nu demult a fost considerat un aeroport cu un destin sumbru, mai ales ca urmare a reducerii drastice a curselor care aduceau venituri considerabile în anii ‘90 sau a mutării curselor pe Otopeni şi Băneasa, acesta şi-a revenit la viaţă după repararea pistei. Prin investiţii de 14 milioane de lei de la Ministerul Transporturilor, conducerea aeroportului a demarat, pe 26 noiembrie, o amplă lucrare în vederea înlocuirii a 1.400 de dale din pistă. În perioada care a urmat, călătorii au fost redirecţionaţi către aeroporturile Otopeni şi Băneasa din Bucureşti. Reparaţiile pistei au durat atît cît fusese prevăzut în termenul iniţial, astfel că, pe 17 decembrie, la ora 12.00, activitatea aeriană a fost reluată. „Această investiţie a fost cea mai mare realizare din istoria aeroportului, întrucît din 1974 nu s-a mai făcut nimic. S-au schimbat sistemele de balizaj, s-au făcut reparaţii şi s-a înlocuit pista în condiţii foarte dificile. Lucrările s-au desfăşurat noaptea, pentru a nu afecta exerciţiile de pe aeroportul militar, dar şi pentru a nu pierde clienţii”, a declarat directorul general al Aeroportului, Titus Cazacu. El susţine că odată cu finalizarea lucrărilor pe pista de 3,5 km, Constanţa devine un punct important în transportul aerian european, mai ales că aeroportul poate primi unele din cele mai mari avioane civile din lume. “Se spune că sîntem un aeroport militar, însă nu este deloc adevărat şi trebuie să facem o distincţie clară în această privinţă. Am îmbunătăţit măsurile de siguranţă, sîntem singurul aeroport din ţară cu un serviciu de securitate propriu şi investim foarte mult în serviciile destinate pasagerilor. Cel mai bun exemplu este noul sistem de securitate pentru monitorizarea aeroportului şi a terminalului de pasageri”, a completat Cazacu.

Companiile low cost, pe piaţa constănţeană

Pentru recîştigarea pasagerilor şi depăşirea nivelului de 40.000 de călători pe an înregistrat în 2005, conducerea Aeroportului s-a orientat în special către companiile low cost. “Pînă în 2000 am avut contracte cu Tarom, dar în prezent putem vorbi de 24 de companii străine care oferă servicii călătorilor constănţeni. Practic, am reuşit să avem un trafic crescut către statele din Peninsula Scandinavă, Germania, dar şi Italia sau Spania. Considerăm că aceasta este şi o consecinţă a tarifelor pe care le practicăm, acestea fiind acum printre cele mai mici din ţară”, a precizat Cazacu. Printre companiile aeriene low cost prezente pe piaţa constănţeană se numără de acum şi RYANAIR care, din 18 aprilie 2008, va opera cu o aeronavă de ultimă generaţie Boeing 737 - 800 pe relaţia Constanţa - Pisa. „Acest serviciu între Constanţa şi Italia, de la preţuri de 17,99 euro, va ajuta la relansarea turismului românesc. Obiectivul nostru este reprezentat de transportarea a 40.000 de călători în primul an, însă sperăm ca lucrurile să decurgă şi mai bine”, a declarat directorul de marketing şi vînzări al Companiei RYANAIR, Tomasz Kulakowski.

Maşină de pompieri de 700.000 de dolari

Cum investiţiile în modernizare au vizat aducerea Aeroportului “Mihail Kogălniceanu” la standarde europene, conducerea unităţii s-a orientat şi către îmbunătăţirea sistemelor de intervenţie pe pistă. Potrivit reprezentantului firmei americane “Oshkosh” la Kogălniceanu, Jean - Paul Sicart, prin cumpărarea unui camion pentru pompieri fabricat peste ocean, Aeroportul a reuşit să facă o achiziţie unică în Europa. Acesta este primul model livrat în Europa, urmînd ca, în curînd, să ajungă şi în Portugalia. „Modelul Striker 1500 foloseşte tehnologie de ultimă oră şi poate interveni rapid în stingerea incendiilor cu apă, spumă şi praf. Această maşină foloseşte un motor Caterpillar de 680 cai putere, are şapte viteze şi ajunge de la 0 la 80 de km/h în doar 25 de secunde. De asemenea, poate goli un rezervor de 6 tone de spumă în doar 90 de secunde. O astfel de maşină este vîndută cu pînă la 680.000 de dolari”, a declarat Sicart.

Colaborare Aeroport – CJC pentru dezvoltarea economică a judeţului

Deşi drumul pînă la actualele performanţe ale Aeroportului pare destul de simplu, directorul general Cazacu susţine că implicarea Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) a avut un rol extrem de important în dezvoltarea traficului de pasageri. Cu toate că preşedintele Traian Băsescu a fost unul dintre principalii opozanţi ai trecerii unui pachet de 20% din acţiunile deţinute de stat la Aeroportul “Mihail Kogălniceanu” în proprietatea CJC, actul normativ iniţiat de către deputaţii PSD de Constanţa Alexandru Mazăre, Eduard Martin şi Corneliu Dida a fost adoptat în Camera Deputaţilor, în urmă cu aproape două luni. “Am primit sprijinul CJC în susţinerea proiectelor de dezvoltare, însă credem că această colaborare va fi încununată de noi succese. Vrem să readucem călătorii şi turiştii pe litoralul românesc, iar prin realizarea acestui obiectiv putem contribui la dezvoltarea economică a Constanţei”, a încheiat Cazacu.