Aproape că nu trece o zi fără percheziții la Constanța! După ce procurorii anticorupție au ajuns, miercuri, la sediul Inspectoratului Școlar Județean, ieri a venit rândul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Structura Centrală să organizeze percheziții la malul mării. Procurorii DIICOT și polițiștii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, cu sprijinul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală Constanța și al jandarmilor de la Brigada Specială de Intervenții, au efectuat 15 percheziții pe raza județului Constanța, la sediile unor firme bănuite de implicare într-o rețea specializată în evaziune fiscală și spălare de bani, dar și la locuințele suspecților. Acțiunea a vizat destructurarea unei rețele infracționale, care ar fi prejudiciat bugetul statului cu două milioane de euro. În urma acțiunilor, procurorii au ridicat documente contabile aparţinând unor societăţi-fantomă controlate de membrii grupării, mijloace de plată electronice utilizate la transferul banilor, precum şi trei arme neletale. Totodată, patru dintre suspecți au fost duși la audieri, la sediul DIICOT București. Aceștia sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.

FACTURI FISCALE FICTIVE Una dintre descinderi a avut loc la SC Pambu Security Constanța. Anchetatorii au petrecut câteva ore în sediul firmei, iar la plecare au luat cu ei câțiva saci cu acte. O altă percheziție a avut loc la SC Yal Concept SRL Constanța, "unicul magazin cu mărfuri confiscate de către ANAF Constanța”, situat într-unul dintre depozitele de la Halta Traian. Mai bine de cinci ore, procurorii DIICOT au verificat toate actele contabile ale firmei omului de afaceri constănțean George Lucian Radu. Oamenii legii spun că, în perioada 2010-2014, suspecții s-ar fi folosit de șase societăți-fantomă pentru derularea afacerilor ilegale. Aceste firme au fost înființate pe numele unor persoane cu o situație materială precară, ce au acceptat să figureze ca administratori și să deschidă conturi bancare pe numele lor, fără să știe la ce vor fi folosite și fără a avea cunoștință despre activitatea economică a societăților pe care le patronau numai pe hârtie. Favorul ar fi fost făcut în schimbul unor sume modice de bani. Concret, spun anchetatorii, suspecții ar fi emis facturi fiscale fictive pentru livrarea de diverse mărfuri, pe care societățile beneficiare le-ar fi înregistrat în contabilitate, evidențiind cheltuieli fictive „în scopul diminuării bazei impozabile și prejudicierii bugetului consolidat al statului, prin neplata impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată”, după cum se arată într-un comunicat de presă remis, ieri, de DIICOT. Oamenii legii spun că prețurile scrise în facturi erau mai mici decât cele reale.

CIRCUITUL BANILOR Procurorii mai spun că, pentru a da impresia că afacerile sunt legale, unele dintre aceste firme beneficiare ar fi achitat marfa cumpărată prin transfer bancar, banii ajungând în conturile societăților-fantomă. Ulterior, membrii grupării ar fi retras banii în numerar, cu ajutorul unor carduri bancare emise pe numele patronilor firmelor-fantomă, și i-ar fi împărțit între ei. Anchetatorii au mai stabilit că unul dintre suspecți, considerat liderul rețelei, ar fi fost cel care ar fi avut ideea de a înființa firmele-fantomă. Bărbatul, a cărui identitate nu a fost făcută publică, ar fi emis, în perioada 2011-2013, facturi fiscale fictive pentru mai mult de 80 de societăți comerciale. Din cercetări a reieșit că circuitul financiar era fictiv și ar fi fost creat cu scopul de a ascunde faptul că banii provin din evaziunea fiscală comisă de membrii grupării.

Cea mai recentă afacere derulată după acest scenariu a fost descoperită de procurori la sfârșitul lunii septembrie, protagonistul fiind soțul cântăreței Cristina Spătar, Alin Ionescu. Bărbatul a fost ridicat de la domiciliul său din București, în urma unor percheziții efectuate de oamenii legii. Alin Ionescu este acuzat că, alături de complicii săi, ar fi cauzat bugetului statului un prejudiciu de 10 milioane de euro.