Majoritatea agenţilor imobiliari se arată sceptici în privinţa capacităţii Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor de a supraveghea piaţa imobiliară din cauza lipsei de profesionişti

Anunţul public al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) că va începe demersurile de supraveghere a pieţei imobiliare a pus pe jar casta asociaţiilor profesionale. Cu sau fără voia lor, agenţii imobiliari sînt obligaţi să aibă propriile norme de control intern, astăzi fiind ultima zi. ONPCSB a anunţat, de curînd, că odată cu modificarea legii de funcţionare a instituţiei, în atribuţiile lui intră şi supravegherea entităţilor raportoare care nu sînt supuse supravegherii unor autorităţi. Din această categorie fac parte şi agenţiile imobiliare. În consecinţă, în aprilie a fost înfiinţată, în cadrul oficiului, o direcţie care să se ocupe strict de supravegherea entităţilor nonfinanciare. Au urmat o serie de training-uri pe care oficiul le-a organizat în colaborare cu Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare (ARAI), care au culminat cu elaborarea unui set de norme pe care atît oficiul, cît şi agenţiile imobiliare trebuie să-l respecte.

Astfel, agenţiile imobiliare au avut la dispoziţie trei luni pentru crearea normelor de control intern, după modelul celor date de instituţia statului. Potrivit ONPCSB, oficiul va cere agenţiilor imobiliare să raporteze orice tranzacţie cu numerar care depăşeşte echivalentul în lei a 10.000 de euro, precum şi orice alte operaţiuni suspecte pe piaţa de profil. Această nouă reglementare a rupt piaţa imobiliară în două. Chiar dacă reprezentanţii pieţei imobiliare sînt de acord cu necesitatea unui organism de supraveghere a tranzacţiilor imobiliare, majoritatea nici nu vor să audă de ONPCSB. Aceştia doresc o uniune formată din reprezentanţi profesionişti din piaţă. Chiar şi în interiorul ARAI sînt păreri contradictorii în privinţa oportunităţii supravegherii pieţei imobiliare de către ONPCSB. În timp ce unii susţin protocolul de colaborare semnat de ARAI cu oficiul, alţii nu sînt de acord ca un oficiu care are un alt obiect de activitate “să se erijeze în autoritate de reglementare pentru o piaţă despre care nu ştie nimic şi nu pot accepta să fie supravegheaţi de oficiu”. Aceştia mai spun că în anii anteriori au mai colaborat cu oficiul, şi au constatat că nu au oameni pregătiţi în acest domeniu. Mai mult, ei consideră că s-ar fi putut înfiinţa un organism de tipul Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM) sau al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) care să supravegheze tranzacţiile imobiliare. “Este ca şi cum ai pune BNR să supravegheze piaţa confecţiilor”, susţin unii membri ARAI. Potrivit acestora, în America s-a înfiinţat National Association of Realtors, în cadrul careia sînt comisii subordonate parlamentului, în timp ce în Germania, neavînd o astfel de asociaţie, se supune normelor UE, care a dat o directivă ce stabileşte standardele minime pe care o agenţie imobiliară trebuie să le îndeplinească, în sensul că fiecare agent trebuie să aibă nişte ore de şcolarizare şi se face o verificare periodică a cunoştinţelor.

Aderarea la UE aduce reglementări noi

Alţi agenţi imobiliari spun că, odată cu aderarea României la structurile europene, va trebui adoptate reglementările comune tuturor statelor membre. Cu alte cuvinte, nu peste mult timp, România va fi obligată să adopte prin lege Standardul European Imobiliar, ca membră a Uniunii Europene. O componentă importantă a acestui standard o reprezintă educaţia, formarea profesională. De asemenea, vor exista instituţii de formare profesională şi reguli stricte în domeniul imobiliar. Această iniţiativă de elaborare a unui standard european imobiliar a aparţinut Confederaţiei Europene Imobiliare (CEI), care a înaintat Comisiei Europene de Standardizare (CEN) acest proiect. Ca membră cu drepturi depline a CEI, ARAI va recomanda membrilor săi acest standard, iar la nivel naţional ARAI va propune acest standard ca iniţiativă legislativă.