În luna iulie 2007 a debutat programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei prin intermediul căruia românii beneficiază de analize medicale gratuite. Fiecare cetăţean, indiferent dacă este asigurat sau neasigurat, primeşte acasă, în luna în care s-a născut, un plic care conţine două taloane, unul pentru medicul de familie, celălalt pentru laboratorul de analize. Programul a fost criticat de către medicii de familie care susţin că nu este bine elaborat şi că s-au săturat să fie subiecţii experimentelor ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Mai mult decît atît, o parte dintre medicii de familie au solicitat Ministerului Sănătăţii să renunţe la evaluarea stării de sănătate a populaţiei. Totuşi, programul a continuat şi o mare parte dintre români au efectuat analize gratuite. “De la începutul programului de evaluare a stării de sănătate a românilor au mers la medic şi au beneficiat de investigaţii paraclinice peste 160.000 de constănţeni. Programul se va încheia pe 30 septembrie 2008 şi, pînă atunci, toţi românii trebuie să facă aceste analize”, a declarat directorul adjunct al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS), dr. Mihaela Vrînceanu. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a plătit pentru desfăşurarea acestui program, 137,7 milioane de lei, din care 95,8 milioane pentru analizele efectuate şi 41,9 milioane medicilor de familie, pentru consultaţii. Pentru asigurarea fondurilor necesare desfăşurării acestui program pînă la sfîrşitul lui 2008, va fi necesară o suplimentare de aprox. 100 de milioane lei. La nivelul judeţului nostru, CJAS a decontat peste 40 de miliarde de lei medicilor de familie şi laboratoarelor de analize. Fiecare pacient are dreptul la nouă investigaţii paraclinice dar, în general, un pacient efectuează şase analize medicale. Costul maxim al analizelor fiecărui pacient este de 50 de lei, dar costul mediu pe pacient este de 37,4 lei. Reprezentanţii CJAS spun că un pacient nu poate face toate analizele pentru că unele dintre acestea sînt recomandate doar în cazul anumitor afecţiuni şi categorii de vîrstă. Chiar dacă este blamat de către unii medici de familie, programul de evaluare a stării de sănătate este considerat benefic de către reprezentanţii CJAS care, pe baza datelor furnizate de către medicii de familie, au putut afla care sînt afecţiunile cel mai frecvent întîlnite în rîndul constănţenilor. “În urma investigaţiilor paraclinice s-a constatat că peste15% dintre cei care au efectuat analizele în cadrul programului de evaluare a stării de sănătate sînt predispuşi la diabet. De asemenea, 20% dintre constănţenii consultaţi în cadrul acestui program au afecţiuni cardio-vasculare. Aceste procente sînt extrem de îngrijorătoare”, a declarat dr. Mihaela Vrînceanu. Cum programul se va finaliza deabia în luna septembrie a anului viitor, la nivel naţional nu există încă o situaţie exactă a noilor cazuri depistate de medici în cadrul evaluării stării de sănătate. În judeţul nostru sînt deja înregistrate la Centrul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice 16.000 de cazuri de diabet. Antidiabeticele orale se găsesc de anul acesta în farmaciile cu circuit deschis, spre deosebire de anul trecut cînd puteau fi eliberate doar de către farmaciile spitalelor. Toate persoanele care sînt diagnosticate cu diabet sînt incluse în cadrul programului naţional de diabet. Este greu de precizat care este numărul real de persoane care suferă de afecţiuni cardiace deoarece nu există un program de prevenire a acestora şi nicio statistică.

Ce este diabetul

Diabetul este o boală cronică ce se caracterizează prin nivelul ridicat de glucide din sînge. Afecţiunea apare atunci cînd pancreasul nu produce insulină suficientă sau cînd organismul nu poate utiliza eficient insulina produsă. Există două tipuri de diabet: insulino-dependent şi non-insulino-dependent. În diabet, sistemul imunitar atacă şi distruge insulina produsă în pancreas. De aici rezultă cantităţile mici sau lipsa de insulină. Bolnavului care are diabet de tipul I sau insulino-dependent trebuie să i se administreze zilnic o doză de insulină. Încă nu se ştie ce anume provoacă această boală, dar se consideră că este o problemă de natură genetică, specialiştii neexcluzînd drept cauza existenţa unor viruşi. Simptomele diabetului de tip I pot include sete continuă, urinări dese, foame permanentă, pierdere în greutate, vedere tulbure şi oboseală extremă. Dacă nu este diagnosticată şi tratată la timp cu insulină, o persoană cu tipul I de diabet poate cădea în cetoacidoză sau comă diabetică. Diabetul de tip II sau non-insulino-dependent se întîlneşte la persoanele mature, de peste 40 de ani. Este cea mai răspîndită formă de diabet. Este adesea asociată cu vîrsta înaintată, obezitatea, un istoric al familiei în diabet, lipsa activităţii fizice. În aceste cazuri, pancreasul produce suficientă insulină, însă din motive necunoscute, organismul nu poate să o folosească. În aceste cazuri, medicii prescriu medicamente antidiabetice-orale.

Ce sînt afecţiunile cardio-vasculare

Bolile cardio-vasculare sînt cauzate, în principal, de acumularea de grăsimi în interiorul vaselor de singe. Specialiştii spun că, deocamdată, nu se cunoaşte o modalitate de stopare a acumulării de grăsime, iar tratamentul împotriva bolilor de inimă presupune reducerea nivelului de colesterol din sînge, deci, şi încetinirea gradului de acumulare a grăsimii în artere. Printre cele mai frecvente afecţiuni cardio-vasculare se numără hipertensiunea arterială, angina pectorală, infarctul miocardic şi accidentele vasculare cerebrale. Medicii spun că există şi cîţiva factori de risc, printre aceştia numărîndu-se fumatul, alimentaţia bogată în grăsimi, consumul excesiv de alcool şi cafea, sedentarismul şi, nu în ultimul rînd, stresul. Medicii spun că este foarte important ca cei care au astfel de afecţiuni să urmeze cu stricteţe medicaţia prescrisă dar şi să îşi schimbe stilul de viaţă.