Administraţia Obama a declarat, sâmbătă, Afganistanul, ”cel mai nou aliat major nemembru în NATO al SUA”, un demers conceput să faciliteze cooperarea strânsă în domeniul apărării, după ce trupele combatante americane se vor retrage din ţară, în 2014 şi, totodată, o declaraţie politică de sprijin pentru Afganistan, pentru stabilitatea pe termen lung. Declaraţia a fost făcută de secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, care a sosit la Kabul, sâmbătă, într-o vizită-surpriză, în ajunul unei conferinţe a donatorilor de fonduri pentru Afganistan, la Tokyo. Armata Afganistanului, care este puternic dependentă de asistenţa americană şi străină, se bucură deja de multe beneficii. Statutul de aliat nemembru în NATO garantează că acest proces va continua. Afganistanul devine a 15-a ţară pe care SUA au declarat-o aliat major nemembru în NATO. Printre alte ţări se numără Australia, Egiptul, Israelul şi Japonia. Vecinul Afganistanului, Pakistanul, a fost cea mai recentă ţară care a obţinut acest statut în 2004. Demersul este parte a unui acord de parteneriat strategic semnat de preşedinţii Obama şi Karzai la Kabul, la începutul lunii mai.

AJUTOR INTERNAŢIONAL Peste 80 de ţări şi organizaţii internaţionale reunite ieri, la Tokyo, pentru a susţine Afganistanul, au promis că vor oferi ajutoare civile de 16 miliarde de dolari, până în 2015, acestei ţări devastate de războaie şi că vor continua să o finanţeze cel puţin până în 2017. Comunitatea internaţională a făcut această promisiune dar a condiţionat strict ajutorul de o bună guvernanţă şi respectarea drepturilor femeii. Participanţii au dezbătut mijloacele de deblocat în vederea punerii Afganistanului condus de Hamid Karzai pe drumul ”deceniului transformării”, prevăzut între 2015 şi 2024, după ”deceniul tranziţiei post-talibani”. Mai mulţi oficiali au avertizat cu privire la riscurile inerente abandonării ţării de una singura. ”A nu investi în guvernanţă, justiţie, drepturile omului, locuri de muncă şi progres social ar putea reduce la zero investiţiile şi sacrificiile făcute în ultimii zece ani”, a avertizat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Aparent foarte mulţumite de rezultatele reuniunii, autorităţile afgane au fost foarte interesate să îşi asigure ajutoare financiare civile pentru perioada crucială care va urma după retragerea forţelor NATO, la sfârşitul lui 2014, după 13 ani de la debutul intervenţiei internaţionale sub egida americană care i-a îndepărtat de la putere pe talibani.

Comunitatea internaţională promisese, deja, furnizarea a 4,1 miliarde de dolari, în fiecare an, numai pentru cheltuieli de securitate, în cadrul unei reuniuni precedente la Chicago. Dar secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a subliniat că ”securitatea Afganistanului nu se va măsura doar prin lipsa conflictului, ci şi prin capacitatea sa de a crea \"locuri de muncă şi oportunităţi economice”. Afganistanul este în continuare puternic dependent de ajutoarele internaţionale, după 30 de ani de diverse conflicte, cei 30 de milioane de afgani fiind în continuare una dintre populaţiile cele mai sărace din lume. După ce au cheltuit zeci de miliarde de dolari pe ajutoare civile în ultimii zece ani, naţiunile prezente la Tokyo au manifestat o anumită nemulţumire faţă de o administraţie afgană acuzată că ar fi extrem de coruptă şi că ar fi tergiversat adoptarea măsurilor privind garantarea unor drepturi elementare. Declaraţia de la Tokyo a fost dublată de un acord cadru pentru responsabilitate reciprocă, care prevede un mecanism de urmărire a progreselor într-un anumit număr de domenii, în cadrul unei reuniuni ministeriale bianuale.