Peste 5.000 de romi români şi bulgari s-au mutat la Duisburg, în vestul Germaniei, din 2007 până în prezent, atraşi de chiriile mici de la periferie, fugind de marginalizare şi discriminare, dar se confruntă cu aceleaşi probleme ca acasă, relatează Deutsche Welle. Romi din România şi Bulgaria pot trăi în Germania, fără nicio formalitate, după integrarea în UE, la 1 ianuarie 2007, ei putând locui unde doresc pe teritoriul blocului european, însă cetăţenia europeană nu reprezintă nicio garanţie împotriva discriminării, sărăciei şi respingerii, subliniază postul german. ”Oamenii care trăiesc în sărăcie în ţările lor de origine vin la noi”, explică Leyla Özmal, comisarul pentru integrare al orăşelului Duisburg. Din cauza limitărilor impuse cetăţenilor est-europeni pe piaţa muncii, ei nu nu primesc permisiunea să muncească în Germania. Astfel, sunt nevoiţi să lucreze adesea ilegal, cu 3,90 pe euro precizează DW, sau să devină infractori. Mulţi dintre copii nu merg la şcoală iar foarte puţini adulţi deţin asigurări de sănătate, din cauza lipsei de bani fiind nevoiţi să trăiască în condiţii insalubre. Deoarece nu pot obţine locuri de muncă, numeroşi romi trăiesc în sărăcie. De asemenea, germanii se simt deranjaţi de noii veniţi, plângeri din cauza gunoiului sau zgomotului fiind frecvente. Totodată, prezenţa unor tineri care caută un loc de muncă pe stradă provoacă resentimente. La Duisburg, spre exemplu, declinul mineritului şi industriilor oţelului au alimentat şomajul.

Situaţia romilor din România şi Bulgaria s-ar putea îmbunătăţi în curând. La 1 ianuarie 2014, restricţiile impuse est-europenilor vor fi anulate. ”Trebuie să utilizăm perioada de timp care a mai rămas pentru a pregăti piaţa muncii”, subliniază Özmal. Integrarea unei noi comunităţi de imigranţi implică anumite costuri, adaugă ea, apreciind că oportunităţile obţinerii unor calificări şi cursuri sunt posibile doar dacă sunt alocate sume suplimentare, prin intermediul unor programe. Sumele destinate integrării romilor nu sunt suficiente, este ea de părere. O altă problemă este că aceste sume de bani sunt destinate în mod special romilor, însă ei îşi neagă originile, din cauza discriminării cu care se confruntă. Din acest motiv, apreciază Özmal, ar fi mai bine ca oamenii să fie numiţi mai degrabă europeni, în loc de membri ai unui anumit grup etnic. De asemenea, preşedintele Biroului pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF), Manfred Schmidt, crede că imigranţii sunt atraşi de calitatea serviciilor de sănătate şi perspectiva obţinerii de ajutoare sociale. Potrivit lui Schmidt, motivul creşterii numărului solicitărilor este legat de faptul că în iulie, Curtea Constituţională germană a stabilit că nivelul beneficiilor standard acordate solicitanţilor de azil trebuie să fie crescut semnificativ. În august, 930 de sârbi şi peste 1.000 de macedoneni au solicitat azil în Germania.