Orice întîrziere a următoarei tranşe a împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) poate exercita presiuni negative asupra ratingului României, a declarat directorul agenţiei de rating Fitch, Andrew Colquhoun. „Dacă vedem semne că FMI va amîna plata următoarei tranşe a acordului stand-by, programată pentru 15 decembrie, dacă vedem semne că programul convenit cu FMI deraiază, vor apărea presiuni negative asupra ratingului”, a afirmat el. De altfel, FMI şi-a amînat misiunea de evaluare a României în absenţa unui guvern în deplinătatea capacităţii de exercitare a funcţiei la Bucureşti. A doua evaluare a acordului era programată pentru sfîrşitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie, cînd o misiune a FMI urma să vină la Bucureşti pentru a urmări stadiul îndeplinirii condiţionalităţilor stabilite pentru finele lunii septembrie. Cea de-a treia tranşă din împrumut are o valoare de 1,409 miliarde de Drepturi Speciale Tragere (aproximativ 1,5 miliarde euro) şi ar urma să fie acordată în luna decembrie, în funcţie de raportul celei de-a doua evaluări. Fitch atribuie României ratingul „BB+”, cu perspectivă negativă, iar agenţia a mai arătat, la începutul lunii octombrie, că „eşecul” programului convenit cu FMI ar exercita „presiuni intense” pe ratinguri. Agenţia de rating Moody\'s a arătat joi, într-un comunicat, că demiterea Guvernului nu va avea un impact economic semnificativ pe termen scurt, deoarece economia pare bine izolată de politică. Pe de altă parte, Standard&Poor\'s ar putea retrograda ratingul României, dacă situaţia politică va conduce la neîndeplinirea programului de consolidare fiscală şi economică la care s-a angajat în acordul cu FMI, şi, astfel, la o înrăutăţire a finanţelor publice, a declarat, la începutul lunii octombrie, analistul S&P Marko Mrsnik. S&P şi Fitch au retrogradat România în toamna anului trecut din categoria „investment grade” în cea a emitenţilor cu caracter speculativ, denumită şi „junk”. Moody\'s este singura dintre cele trei mari agenţii de rating care nu a luat această decizie, menţinînd recomandarea de investiţie pentru România. Aşteptările experţilor financiari privind perspectivele economiei României în următoarele şase luni au scăzut cu 4,5 puncte în luna octombrie, la 25,5 puncte, minimul din Europa Centrală şi de Est, potrivit unui studiu al institutului german ZEW. Evaluarea situaţiei economice actuale din România este, de asemenea, cea mai precaută din regiune, după o scădere de 17,9 puncte, la -70,8 puncte în luna octombrie. Chiar dacă aşteptările experţilor financiari privind perspectivele României sînt în scădere, investitorii europeni susţin că ţara noastră rămîne atractivă, în pofida crizei economice şi politice. „Nu cred că interesul pentru România este scăzut. Companiile renunţă la unele planuri, însă acest aspect este legat mai mult de criza economică globală decît de situaţia politică”, a explicat Hans Smaling, consilier economic şi comercial al Ambasadei Olandei la Bucureşti. Această opinie este împărtăşită de mai mulţi analişti, francezi, germani şi austrieci, intervievaţi de AFP, care consideră că infrastructura rutieră, agricultura şi sectorul energiei din surse regenerabile continuă să fie elemente atractive pentru investitori. „Cei care doresc să investească în România se înscriu într-o perspectivă pe termen lung. România este ultimul stat intrat în Uniunea Europeană, iar investitorii ştiu că toate ţările au beneficiat, progresiv, de această integrare”, a subliniat o sursă economică din Franţa, sub rezerva anonimatului.