Calamitatea continuă în care se află agricultura românească şi lipsa unor programe guvernamentale de redresare a acestui sector economic au determinat PSD să lanseze dezbaterea ”Satul românesc - sat european”. Ieri, în toate organizaţiile judeţene PSD din ţară au avut loc dezbateri în cadrul cărora a fost analizată starea de comă în care a fost adusă agricultura de către guvernanţi şi au fost propuse soluţii de resuscitare a domeniului. Toate propunerile din teritoriu vor sta la baza unui proiect de lege şi a programului agricol de guvernare pe care PSD îl va propune electoratului. La nivelul filialei judeţene Constanţa a PSD, social democraţii au propus forurilor centrale ale partidului să susţină transferarea Direcţiei Judeţene de Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi a Centrului de Consultanţă Agricolă în subordinea Consiliului Judeţean, cele două instrumente fiind mult mai utile producătorilor agricoli sub coordonarea autorităţii judeţene, mult mai ancorată în realităţile zonei decît autorităţile centrale.

PSD Constanţa a organizat ieri o dezbatere internă cu tema ”Satul românesc – sat european”, ocazie cu care au fost abordate principalele probleme ale satului românesc şi ale agriculturii. Vicepreşedintele PSD Constanţa, Nicuşor Constantinescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), a declarat că dezbaterea privind dezastrul actual din agricultură a avut loc la nivelul tuturor organizaţiilor judeţene PSD din ţară şi că toate concluziile acestor întruniri vor fi centralizate la Bucureşti, urmînd ca, în baza acestora, să se realizeze un program de redresare a agriculturii, care va sta la baza unui proiect de lege. ”PSD va iniţia o lege pentru reintroducerea subvenţiilor în agricultură în paralel cu instaurarea unei politici vamale care să protejeze producătorii români, care, în momentul de faţă, nu beneficiază de ajutor din partea statului”, a declarat Nicuşor Constantinescu, care a adăugat: ”Nu este posibil să nu subvenţionezi agricultura, să nu protejezi producătorii prin taxe vamale şi să ajungi să cumperi făina cu 4.000 de lei, în timp ce grîul e 2.000 de lei, cît făina de import, subvenţionată în ţările de unde provine. Asta e principala problemă şi ne priveşte pe toţi, pentru că este vorba despre hrana noastră”.

Subvenţii, zero lei

Discuţiile s-au axat pe două capitole: noul contract social privind mediul rural, pe care PSD îl propune pentru agricultură şi satul românesc, pentru viitoarea guvernare, şi criza gripei aviare. Nicuşor Constantinescu a arătat că, în cadrul dezbaterii de la Constanţa, participanţii au evidenţiat mai multe tare ale sistemului agricol românesc, care obturează dezvoltarea agriculturii şi implicit, dezvoltarea economică a localităţilor din mediul rural. Printre principalele piedici din calea agricultorilor constănţeni au fost enumerate: dispariţia subvenţiilor (500 lei/kg la grîu, 10 mii lei/kg de vită, 11 mii lei/kg porc, 2.000 lei/l lapte), lipsa subvenţiilor la irigaţii, desfiinţate tot de actuala putere, apariţia unor subvenţii pentru hamei şi orez, culturi care nu se pretează climei judeţului Constanţa, lipsa unei strategii pe termen scurt, mediu şi lung pentru dezvoltarea agriculturii şi zootehniei, preţul carburanţilor folosiţi în agricultură, care conţin şi accizele pentru străzi, fapt care generează discriminarea agricultorilor români în raport cu omologii concurenţi din UE, lipsa protecţiei vamale pentru producătorii autohtoni şi faptul că cetăţenii români consumă produse alimentare de import în procent de 85%. La conferinţa de presă care a urmat seminarului, preşedintele Departamentului de Agricultură din cadrul PSD Constanţa, Dumitru Manole, a declarat: ”Agricultura ar fi trebuit să fie un sector economic important pentru România, date fiind resursele de care dispunem. Cei peste 4.500 mp de teren arabil pe cap de locuitor arată că România poate hrăni la ora aceasta 80 milioane de locuitori, dar am devenit principali importatori de produse alimentare”. Manole a acuzat Ministerul Agriculturii şi de faptul că minte ca pe vremea lui Ceauşescu în privinţa producţiilor agricole naţionale.

Aviara, criză autentică sau campanie de imagine guvernamentală?!

La cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi, privind proasta gestionare a crizei gripei aviare, Constantinescu a declarat: ”Această catastrofă ridică mari semne de întrebare şi eu am spus asta în mai multe rînduri, nefiind un specialist. Iată că s-au găsit voci ale unor virusologi români de renume, care pun sub semnul îndoielii existenţa cu adevărat a virusului aviar şi indică posibilitatea să avem de-a face cu un alt virus, care să nu aibă aceeaşi gravitate pentru viaţa omului şi pentru sectorul avicol din România. Iată că n-a murit nimeni din cauza acestei gripe aviare, nici în toamnă, nici acum, iată că n-a murit nici o pasăre migratoare şi se pune sub semnul întrebării distrugerea acestui sector economic important şi, mai ales, maniera în care s-a gestionat atît de prost criza”. El a mai subliniat că această criză a gripei aviare este folosită mediatic de ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, care, conform declaraţiilor lui Constantinescu, a contabilizat peste 500 de apariţii în mass media românească pe acest subiect.

La rîndul lui, reprezentantul Asociaţiei Comunelor, primarul comunei Independenţa, Cristea Gâscan, a criticat ideea acreditată de guvernanţi, conform căreia edilii din zona rurală nu ar fi pregătiţi pentru integrare. ”Ideea este falsă, pentru că ceea ce fac primarii este un efort de a absorbi fondurile de preaderare şi pe cele structurale, prin proiecte fezabile. Dar, aceste proiecte implică cheltuieli foarte mari, şi nu toate primăriile au bani pentru proiecte.”. El a propus conducerii PSD Constanţa să prezinte Comisiei naţionale de agricultură realizarea unor proiecte modulare, pe trei categorii de proiecte: reţele de apă, de canalizare şi drumuri, pe module de un km. Aceste module vor putea fi uşor adaptate de orice funcţionar din primărie şi pot fi puse foarte uşor în practică, în opinia edilului de la Independenţa.

Desincronizare guvernamentală

În finalul conferinţei de presă, Nicuşor Constantinescu a enumerat propunerile remise de la Constanţa forurilor centrale ale partidului, pentru realizarea proiectului privind agricultura: ”Primul punct vizează revenirea Centrului de Consultanţă Agricolă în subordinea CJC. Un alt punct este continuarea procesului de descentralizare, prin care Direcţia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală să treacă în subordinea parlamentului local ales de cetăţeni şi care este obligat să facă politica economiei şi agriculturii judeţului Constanţa. Acum, Direcţia e numită de Ministerul Agriculturii, care aparţine unui partid şi nu are nici o subordonare faţă de CJC. Pot eu să vorbesc despre o politică agricolă dacă nu am pîrghiile s-o pun în aplicare?!”. Constantinescu a remarcat faptul că toate sectoarele economice au de suferit de pe urma indeciziei guvernamentale: ”Este acelaşi lucru cu aeroportul Mihail Kogălniceanu, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, care are taxe mai mari ca la Frankfurt, motiv pentru care avioanele aterizează la Varna, unde e de zece ori mai ieftin. Dacă ar fi în subordinea CJC, cum sînt alte 13 aeroporturi din România, printr-o hotărîre dată de ministrul de atunci, Traian Băsescu, am putea eficientiza activitatea. Cum pot aduce mai mulţi turişti cînd aeroportul are tarife ca la Frankfurt, Portul Constanţa e subordonat tot MTCT şi are taxe similare?! Iată că nu se face o politică coerentă, care să ridice turismul românesc. Se anulează taxe de irigat şi se usucă staţiunile, se anulează taxe pentru pază... Iată că vine noul Cod fiscal care dă dreptul autorităţilor locale să introducă taxe speciale, prevederi care se bat cap în cap cu deciziile instanţei şi cu acţiunile prefectului judeţului. Este o desincronizare la nivel naţional şi în agricultură, şi în zootehnie, şi în turism, la toate capitolele, care nu fac decît să ne arunce pe ultima treaptă a integrării în UE”, a subliniat Nicuşor Constantinescu.