Titu Neague, un agricultor din comuna Bărăganu, poate fi considerat un exemplu de bună practică în domeniul agricol. Aventura lui Neague a început de la cultivarea unui hectar de morcovi în urmă cu 15 ani, s-a transformat în pasiune şi a ajuns să „acopere” 550 ha, dintre care 40 de ha reprezintă doar „grădina de legume”. De la o situaţie financiară precară, Titu Neague a ajuns să deţină bunuri mobile şi imobile în valoare de un milion de euro, bani pe care i-a obţinut în mare parte valorificând producţia de legume. Acum un prosper fermier local, Neague şi-a propus să-i ajute pe locuitorii comunei Bărăganu care doresc să se implice în agricultură.

Rep: Cum aţi început să faceţi agricultură?

Titu Neague: Am ajuns în Bărăganu în urmă cu 15 ani. Pe atunci eram şofer la o autobază din Constanţa. Aveam foarte puţin de lucru şi o duceam foarte greu. Făceam zilnic naveta de la Bărăganu către autobază şi m-am gândit să mă apuc de agricultură. Am trecut de la şoferie la agronomie. La un an după ce m-am mutat în Bărăganu, am închiriat un hectar de pământ, împreună cu un prieten. Am făcut un solar şi am cultivat un hectar de morcovi pe care l-am împărţit în jumătate. Cu câştigurile de atunci am închiriat anul următor trei hectare. Am continuat să extind grădina de legume an de an şi, în timp, am reuşit să adun 10 - 15 ha. La vremea aceea, aveam cunoştinţe generale despre agricultură, având în vedere că am terminat un liceu agricol. Am avut ambiţie şi mi-a plăcut munca câmpului. A fost o dragoste pe care am descoperit-o atunci, care s-a întărit an de an, lucrând cu plantele. Acum nu mai pot renunţa la cultivarea plantelor. Acum am ajuns să lucrez 550 ha, dintre care 40 de ha reprezintă doar grădina de legume şi m-am gândit să dau de lucru şi altor locuitori din comună.

Rep: Agricultura nu e pe roze... În toţi aceşti ani nu aţi întâmpinat probleme?

T.N.: Am avut o problemă într-un an, când a degerat grâul şi nu s-au putut respecta arendele. Pentru că am avut grădina de legume, deci am avut banii necesari, am cumpărat făină de la Istria, pe care le-am dat-o celor care îmi închiriaseră pământul. A fost anul în care locuitorii din Bărăganu au căpătat încredere în mine. Tot grădina de legume m-a salvat atunci, ca şi în toţi anii de secetă foarte grei.

Rep: Care credeţi că sunt motivele pentru care românii evită să lucreze în agricultură?

T.N.: Treburile nu sunt atât de complicate cum par în agricultură. Lumea e speriată că este sărăcie mare în domeniu, că nu are cu ce să lucreze şi că nu se pot face bani. Eu sunt o fire optimistă şi le spun tuturor că ar trebui să încerce şi să aibă toată încrederea. Din agricultură eu mi-am făcut toată averea. Acum 14 ani am închiriat un ha, iar acum am bunuri mobile şi imobile în valoare de un milion de euro, bani pe care i-am obţinut în mare parte valorificând producţia de legume.

Rep: Cum vreţi să atrageţi oamenii să lucreze în domeniul agricol?

T.N.: Acum, la Bărăganu, pe lângă cultura mare, am cumpărat 30 de hectare de teren, care sunt foarte aproape de sat. Am ales acele terenuri pentru grădina de legume pentru că aici pânza freatică este foarte aproape de suprafaţă. Am concentrat această suprafaţă de pământ în aşa fel încât să aibă şi locuitorii din comună unde să lucreze. Am un proiect curajos. Voi lucra terenurile cu locuitorii din comună în baza unui acord global. Pe lângă faptul că vor câştiga în funcţie de cum vor lucra, după nişte norme, oamenii vor câştiga şi nişte bani în plus. Mai exact, produsele provenite din cultivarea a 10 ha din grădina de legume vor fi valorificate şi vor fi împărţite celor care au muncit aici, în funcţie de numărul de zile lucrate. Cam 25% din afacerea mea pe partea de legumicultură o voi dona oamenilor din comună care vor lucra la mine. Anul acesta, începând din iunie, vor lucra la grădina de legume aprox. 100 de oameni, în funcţie de cerinţele de pe piaţă.

Rep: Care sunt proiectele pe care vreţi să le implementaţi în domeniul agricol?

T.N.: Intenţionez să înfiinţez o cooperativă, unde cetăţenii vor avea pământurile date pentru a fi lucrate, unde arendele vor creşte şi unde vor funcţiona o grădină de legume, o zootehnie şi un siloz. Încercăm să cooptăm toţi agenţii economici din comună să ne dea o mână de ajutor să punem în practică acest proiect care va fi benefic pentru toţi locuitorii comunei. Produsele vor fi vândute pe piaţa liberă - la angro-urile din Constanţa, vom închiria tarabe în pieţe. Scopul final este ca toţi locuitorii din comună să aibă de lucru, să aibă toată lumea de câştigat. Din fericire, toată suprafaţa de teren agricol care există pe teritoriul comunei este lucrată. Aici nu există terenuri care să fie lăsate pârloagă.

Care sunt secretele acestei meserii?

Titu Neague: Nu există secrete în această meserie. Trebuie doar să-ţi placă meseria, să ai voinţă şi putere de muncă. Dacă nu te pricepi, nu-i o mare problemă, pentru că nu inventăm noi nimic. Toate aceste lucruri se ştiu, sunt scrise şi se găsesc peste tot - în cărţi, pe internet. Dacă există tineri din comună care doresc să facă agricultură, eu îi pot ajuta, îi sprijin. Până acum au fost doar doi tineri care au venit la mine şi m-au întrebat cum se face agricultură şi de unde ar trebui să înceapă. I-am ajutat. Le-am plantat eu un hectar de morcovi (este cultura mea de suflet pentru că am început cu aşa ceva) şi mai departe, dacă doresc să se dezvolte, îi voi sprijini.