Chiar dacă a trecut prin 17 ani ani de economie capitalistă şi mai bine de doi de integrare europeană, economia românească este la coada UE. Aceasta este concluzia oficialior Băncii Mondiale (BM), care susţin că agricultura este fragmentată şi învechită, necesitînd investiţii majore la capitolul competitivitate, pentru a îndeplini obiectivele Politicii Agricole Comune (PAC). În Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009 - 2013, BM arată că, datorită PAC, România beneficiază, pînă în 2013, de 14,5 miliarde de euro. Astfel, fermierii români pot profita de oportunităţile pieţei integrării, precum şi de stabilitatea şi previzibilitatea oferite de PAC, ceea ce ar permite ţării noastre să se ocupe de problemele de competitivitate şi restructurare ce caracterizează agricultura. BM rămîne activă în agricultura românească prin trei proiecte: unul legat de calitatea terenurilor şi de absorbţia fondurilor UE, altul ce îşi propune să îmbunătăţească competitivitatea şi un al treilea referitor la reabilitarea sistemelor de irigaţie şi creşterea productivităţii. Instituţia financiară internaţională propune ca departamentele guvernamentale responsabile de agricultură şi dezvoltare rurală să îşi îmbunătăţească performanţele prin asistenţa tehnică şi munca analitică. Concluziile BM au fost analizate şi de ministrul Agriculturii, Ilie Sîrbu, care a declarat că raportul nu spune lucruri noi şi că el a încercat, între anii 2001 şi 2004, să adopte o lege de de comasare a terenurilor. \"Nu ne spun lucruri noi, sînt lucruri pe care le ştim. Noi am încercat în perioada 2001-2004 să adoptăm o lege pentru comasarea terenurilor, dar nu s-a putut. Nici renta viageră nu a dat rezultatele dorite\", a declarat Sîrbu. Ministrul consideră că există o rezistenţă din partea micilor agricultori faţă de comasare şi asociere, pentru că foarte mulţi au rămas cu sindromul \"cooperativelor agricole de producţie\". \"E inexplicabil acest lucru, după 20 de ani, pentru că ar fi trebuit să existe o dorinţă de asociere văzînd cum se produce acum., dar există o populaţie îmbătrînită la ţară, care s-a obişnuit să trăiască din hectarul de teren\", a afirmat Ilie Sîrbu.

Deficitul bugetului de pensii trebuie menţinut sub 1%

Pe de altă parte, BM recomandă României să-şi menţină deficitul bugetului de pensii sub 1% din PIB. \"Guvernul şi-a propus noi reforme ale sistemului de pensii, pentru a îmbunătăţi sustenabilitatea fiscală a pilonului public şi pentru a creşte capitalizarea sistemului administrat privat. Pentru a îmbunătăţi situaţia sistemului public de pensii, contribuţiile pentru asistenţa socială au crescut cu 3,3% în 2009\", se arată în documentul instituţiei. În cadrul programului de finanţare externă încheiat de România cu instituţiile financiare internaţionale sînt prevăzute reforme pentru consolidarea sistemului de pensii, precum indexarea la inflaţie sau creşterea şi uniformizarea vârstei de pensionare. De asemenea, măsurile vizează restabilizarea nivelului contribuţiilor la pilonul II, sistemul public de pensii administrat privat, la care contribuie aproximativ 3,5 milioane de angajaţi. Totodată, reformele vizează integrarea în sistemul standard de pensii a categoriilor care, pînă în prezent, nu contribuiau la acesta. \"Toate aceste măsuri sînt esenţiale pentru a limita efectele de îmbătrînire a populaţiei, dezechilibrul dintre numărul celor care contribuie şi numărul beneficiarilor şi pentru a restrînge deficitul bugetar, atît pe termen scurt, cît şi pe termen lung\", mai subliniază BM.

Sectorul transporturilor rămîne ineficient

Cît priveşte sectorul Transporturilor, BM consideră că acesta nu a fost reformat în mare parte, deşi României i-au fost alocate fonduri totale de 24 miliarde de euro. Potrivit BM, România a făcut progrese mari în reformarea sectorului financiar, care a fost aproape în totalitate privatizat, devenind un lider în sud-estul Europei în reformarea şi restucturarea sectorului energetic. De asemenea, condiţiile din mediul de afaceri au cunoscut o îmbunătăţire, chiar dacă taxele rămîn o problemă pentru persoanele fizice şi pentru companii. Totodată, planul pentru infrastructură include dezvoltarea unei strategii pe termen mediu pentru sectorul transporturilor, precum şi un plan de finanţare şi restructurarea companiilor deţinute de stat. Guvernul intenţionează să mobilizeze resursele importante disponibile pentru România din fondurile structurale şi de coeziune, care sînt în mare parte nefolosite, precum şi finanţare privată pentru proiectele unde acest lucru este fezabil, cu scopul de a majora investiţiile din infrastructură, ca mijloc de a reduce efectele crizei şi de a susţine creşterea economică. Potrivit BM, acest lucru va necesita reforme semnificative ale politicilor şi instituţiilor sectoriale. Ministerul Transporturilor a cheltuit în primele cinci luni ale anului 2,97 miliarde lei pentru proiecte de infrastructură, cu 18% mai mult decît în perioada similară a anului trecut.