PROBLEME VECHI Mai multe de o treime dintre fermieri susţin că produsele bancare dedicate agriculturii sunt greu accesibile, din cauza documentaţiei stufoase şi garanţiilor solicitate, potrivit unui studiu întocmit de Banca Comercială Română (BCR). „Peste 37% dintre respondenţi au spus că finanţările acordate de bănci sunt prea scumpe, iar 12% le consideră insuficiente”, spune oficialul BCR Sorin Mititelu. De ce sunt creditele greu de accesat? Din cauza documentaţiei cerute (60%), garanţiilor prea mari (50%), timpului de răspuns (33%) şi taxelor şi comisioanelor (33%). Lipsa lichidităţilor este o problemă majoră pentru circa 30% dintre fermierii chestionaţi, alte probleme mai mari fiind scăderea producţiei pe fondul secetei (55%) şi lipsa de implicare a autorităţilor (33%). Absenţa unei pieţe de desfacere este un impediment pentru doar 15% din agricultori, ei fiind nevoiţi să-şi vândă ieftin recolta, cel mai probabil samsarilor. Ce vor să facă fermierii români? Printre priorităţile lor se numără adaptarea tehnologiilor la condiţiile climatice din România (61%), extinderea suprafeţei cultivate (52,14%), obţinerea de fonduri şi subvenţii (41,88%) şi asigurarea afacerii de către o firmă specializată (21,37%).

DOTĂRI SLABE În momentul de faţă, potrivit estimărilor BCR, România este pe cale să piardă 800 milioane euro din cauza recoltei slabe din 2012. Culmea, jumătate din pierdere ar fi putut fi evitată dacă agricultorii români ar fi avut sisteme adecvate de irigaţii. „Dacă productivitatea în România ar fi fost similară cu cea din Franţa, recolta de porumb ar fi fost de aproximativ 20 milioane tone, iar cea de grâu s-ar fi ridicat la 15 milioane tone”, explică Sorin Mititelu. Potrivit analizei BCR, dotarea slabă a exploataţiilor agricole româneşti cu echipamente de irigaţii limitează drastic capacitatea fermierilor de a lupta împotriva vremii nefavorabile. Totodată, temperaturile ridicate şi precipitaţiile reduse din primăvară şi vară au înrăutăţit situaţia.

CONCLUZIA România mai are nevoie de încă cinci - zece ani pentru a se apropia de nivelurile de productivitate ale Uniunii Europene, în condiţiile în care fluxurile de fonduri europene şi investiţii străine directe vor fi moderate. Numărul de exploatări de teren arabil în România este de opt ori mai mare faţă de Franţa, în timp ce suprafaţa pe exploatare este, în medie, de 18 ori mai mică. Totodată, mai mult de jumătate (53%) din terenul arabil din România este lucrat de proprietăţile cu sub zece hectare (ferme mici), care, de obicei, sunt slab dotate, iar primele 50 proprietăţi agricole acoperă mai puţin de 5% din totalul terenurilor arabile din România, potrivit datelor BCR. Desigur, după cum spunea ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, şi bancherii ar trebui să-şi adapteze mai bine produsele la nevoile agriculturii. Un pas important ar fi promovarea mai agresivă a creditelor-punte, fie pentru susţinerea activităţii până la recoltă, fie pentru asigurarea cofinanţării la accesarea de bani europeni.