PLĂŢI DE 2 MILIARDE EURO. În 2011, rata de absorbţie a fondurilor europene pentru agricultură ar putea ajunge la 30-32%, creşterea urmând să fie mai rapidă în anii următori, pe măsură ce fermierii vor deveni conştienţi de modul în care se poate face acest lucru, spune economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel. „Absorbţia fondurilor europene este o oportunitate, în special pentru operatorii mari. Exploataţiile de subzistenţă trebuie mai întâi să-şi consolideze prin fuziune suprafeţele, pentru a avea acces la fondurile UE, la schemele de ajutor de stat, produse bancare şi alte oportunităţi pe care le oferă economia de piaţă”, a declarat Anghel. La finele lunii mai, rata de absorbţie era de circa 25% din totalul fondurilor existente pentru perioada 2007 - 2013, plăţile efectuate însumând două miliarde euro.

TERENURILE AGRICOLE, NEAFECTATE DE CRIZĂ. Fragmentarea puternică a terenurilor rămâne cel mai important obstacol în absorbţia fondurilor europene, mai spun cei de la BCR, fapt confirmat şi de agenţii imobiliari. „O problemă mare este lipsa terenurilor compacte. Mulţi investitori vor să cumpere terenuri agricole, pentru a investi, dar nu găsesc suprafeţe mari. În plus, preţul terenurilor agricole nu s-a schimbat aproape deloc, în ultimii trei ani”, spune consultantul imobiliar Ilias Papageorgiadis.

AGRICULTURA - 7% DIN PIB. Ce au de făcut agricultorii? Trebuie să atingă productivitatea medie la nivel european, spune Lucian Anghel, apreciind că astfel, „ţara noastră şi-ar putea tripla exporturile, asigurând necesarul de consum pentru circa patru Românii”. Potrivit raportului BCR, dacă productivitatea României ar fi fost similară cu cea din Franţa, producţia de porumb ar fi de 20 milioane tone, de două ori mai mare faţă de nivelul actual, iar cea de cereale ar ajunge la 15 milioane tone, de 2,6 ori mai mult faţă de acum. „Cu toate că are o pondere importantă în PIB, de circa 7%, comparativ cu Franţa (2%), Polonia (4%), Ungaria (4%) sau Bulgaria (6%), agricultura a oferit o susţinere destul de firavă în ceea ce priveşte creşterea economică, în ultimii zece ani, în principal din cauza dependenţei mari de condiţiile meteo şi a investiţiilor reduse”, explică Anghel.

PREŢURI TOT MAI MARI. În aceste condiţii, preţurile produselor alimentare vor continua să crească. „La porumb, preţul a crescut cu 200%, în ultimii cinci ani. La grâu, creşterea a fost tot de 200%, ceea ce ar putea fi un stimulent pentru agricultură, întrucât este o afacere atractivă pe termen lung. În 2010, producţia de porumb a României a fost în top 10, deşi randamentul nostru este la jumătate din cel al UE. De asemenea, suntem pe locul trei ca suprafaţă cultivată cu cartofi, al căror preţ a crescut cu 70%, în ultimii cinci ani, deşi productivitatea este slabă. La legume, acoperim doar 50 - 60% din necesarul intern, restul importăm, motiv pentru care preţurile sunt afectate întotdeauna de evoluţia cursului valutar. Ba mai mult, avem cea mai mare suprafaţă cultivată cu floarea-soarelui, dar numai a 5-a recoltă din UE, tot din cauza productivităţii reduse”, spune reprezentantul BCR, care recomandă agricultorilor să se orienteze către legume organice, un segment de nişă neexploatat la capacitate maximă.