Industria a contribuit cu trei sferturi la creşterea economică ce s-a înregistrat în 2013, iar agricultura a fost al doilea motor de creştere economică. Deşi s-a înregistrat creştere economică, cetăţenii românii sunt tot în criză. "Rezultatele macroeconomice pozitive ale anului anterior sunt şi un efect al viziunii guvernamentale privind stimularea economiei: ajutoare de stat pentru stimularea producţiei industriale de 215 milioane euro, facilităţi pentru parcurile tehnologice şi industriale, scheme de facilităţi pentru sectorul IT, stimularea consolidării şi extinderii clusterelor de competivitate ş.a. În agricultură, se văd rezultatele creşterii subvenţiei la hectar de la 100 euro în 2011 la 139 euro în 2013 şi a acordării la timp a acestora prin angajarea de la buget a alocaţiilor financiare, sprijin pentru reducerea accizei la motorină, o rată de absorbţie PNDR ajunsă la 67%, finanţarea a 50 de proiecte pentru depozite de legume-fructe, destinate preluării, sortării, păstrării şi ambalării produselor, TVA la pâine a scăzut de la 24% la 9% pe întreg lanţul de producţie, subvenţionarea a 50% din costurile de participare la târgurile internaţionale de profil pentru agricultura ecologica ş.a.", a declarat Cristian Socol, preşedintele directoratului Fondului Român de Contragarantare, conform „Ziarului Financiar“. Totuşi, în buzunarul românilor nu s-a simţit creştere economică. Remunerarea forţei de muncă în PIB a scăzut de la 42% în 2008 la 33,3% în 2012 şi 33,1% în 2013. Cu toată creşterea de salarii din 2012 şi 2013 în sectorul bugetar, cu toată creşterea salariului minim şi a numărului de salariaţi stabili, situaţia privind cercul vicios al salariilor mici în România rămâne neschimbată. Românii s-au mulţumit cu mai puţin din rezultatele obţinute şi prin munca lor. Tăierile din 2010 şi ajustările de salarii din sectorul privat din 2009-2010 au afectat puternic bunăstarea forţei de muncă.