România a reuşit, cu ajutorul Politicii Agricole Comune (PAC), în cei 10 de la aderarea la Uniunea Europeană, să dobândească poziţia de lider european în producţia de miere şi să restructureze sectorul viti-vinicol, dar a rămas în continuare cu o slabă organizare a fermelor mici şi a filierelor pe produs şi cu un nivel ridicat al sărăciei în mediul rural, susţine Mihail Dumitru, director general-adjunct la Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene. „Ca puncte tari aş menţiona: creşterea veniturilor agricole, dobândirea poziţiei de lider european în producţia de miere de albine, modernizarea şi restructurarea sectorului viti-vinicol, dezvoltarea agroturismului şi turismului rural, iar la polul opus: slaba organizare a fermelor mici şi a filierelor pe produs, numărul redus al produselor cu indicaţii geografice protejate le nivel european şi menţinerea nivelul ridicat al sărăciei în mediul rural”, a precizat Dumitru. În ceea ce priveşte modul în care fermierii români au ştiut să profite de fondurile europene pe care le-au avut la dispoziţie prin PAC, în cei 10 ani de la aderare, directorul general-adjunct al DG AGRI a susţinut că o parte dintre ei, cei mai mulţi, şi-au dezvoltat afacerile şi nivelul de competitivitate, însă au fost şi unii care au preferat să cheltuiască subvenţiile, fără să investească în viitor. Întrebat ce măsuri ar trebui luate pentru echilibrarea balanţei comerciale a României şi pentru a fi mai eficienţi în agricultură, oficialul european consideră că preocuparea principală a României ar trebui să vizeze îmbunătăţirea structurii exporturilor şi creşterea gradului de autosuficienţă la unele produse la care România are un avantaj comparativ şi condiţii prielnice insuficient valorificate. „Preocuparea principală a României ar trebui să vizeze, pe de-o parte, îmbunătăţirea structurii exporturilor prin creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată mare, dar şi creşterea gradului de auto-suficienţă la unele produse (carne de porc, fructe şi legume, etc.) la care România are un avantaj comparativ şi condiţii prielnice insuficient valorificate”, a explicat Dumitru.