Temperarea creşterii economice la 5,8% în prima jumătate a acestui an a avut drept cauză declinul înregistrat în sectorul agricol şi scăderea încasărilor de taxe şi impozite, celelalte ramuri ale economiei continuînd să avanseze într-un ritm ridicat, arată datele Statisticii, publicate ieri. \"În pofida dificultăţilor din acest an provocate în special de secetă, rata de creştere a PIB se menţine la un nivel ridicat şi chiar superior celor mai multe ţări din UE\", a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu. Astfel, la creşterea PIB cu 5,8% în prima jumătate a acestui an faţă de acelaşi interval din 2006, serviciile au adus 3,2%, construcţiile au adăugat 1,7%, iar industria a contribuit cu 1,6%. În schimb, impozitele nete pe produs au avut o contribuţie negativă, de -0,5%, iar agricultura a tras în jos creşterea economică cu 0,2%.

Voineagu apreciază că agricultura este de altfel un \"caz special\" în România, dar situaţia din acest an nu poate fi rezumată doar la secetă, deşi impactul acesteia a fost semnificativ. El a adăugat că, potrivit datelor comunicate de Ministerul Agriculturii, peste 4 milioane de hectare din totalul suprafeţelor cultivate au fost acfectate de secetă, din care mai mult de un milion de hectare în proporţie de 100%. Totuşi, pe fondul secetei, care a cauzat o scădere a producţiei vegetale, produţia animală a urcat cu 4,8% în primul semestru \"datorită sacrificărilor forţate, în special la ovine şi bovine în sectorul privat\", a mai spus Voineagu. Preşedintele INS a menţionat că acest lucru ar putea fi cauzat indirect tot de secetă, întrucît a scăzut cantitatea de furaje disponibilă. Cel mai mare avans s-a înregistrat în construcţii, de 31,6% faţă de primele şase luni din 2006. Valoarea adăugată brută din sectorul serviciilor a urcat cu 6,3%, industria a afişat un plus de 5,9%, în timp ce valoarea adăugată în sectorul agricol a scăzut cu 6,1%, iar impozitele nete pe produs s-au diminuat cu 4,2%, arată datele INS. PIB-ul României a crescut, în al doilea trimestru al acestui an, cu 5,6% în faţă de acelaşi interval din anul trecut pînă la 86,75 miliarde de lei (26,43 miliarde de euro), mai puţin decît estimau analiştii.