Dezvoltarea explozivă a algelor care au pus stăpînire, în ultimele săptămîni, pe plajele din sudul litoralului românesc a atras atenţia tuturor specialiştilor de mediu, autorităţilor locale, organizaţiilor neguvernamentale ecologiste, mass-media şi inclusiv a populaţiei interesată să îşi petreacă concediul la mare. Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină (INCDM) „Grigore Antipa” spun ca prezenţa algelor este semn că ecosistemul Mării Negre s-a „însănătoşit”, iar gradul de poluare a apei a scăzut mult. „Dezvoltarea algelor marine reprezintă un fenomen natural, firesc pentru ecosistemul Mării Negre. Putem să numim ca fiind anormală amploarea fenomenului şi perioada în care acesta s-a produs. Ne aşteptam ca această dezvoltare să înceapă mai devreme decît în anii anteriori, pentru că, în cadrul monitorizării marine, specialiştii institutului au observat că în data de 26 ianuarie, temperatura apei mării era de 7 grade Celsius, iar algele începeau deja să se prolifereze”, a declarat directorul general al INCDM, Simion Nicolaev. El a explicat că, pentru a se dezvolta, algele au nevoie de hrană - nutrienţi, de lumină, căldură şi de un substrat solid pe care să se poată dezvolta - rocă sau lucrări hidrotehnice. „Observăm că în sudul litoralului, unde sînt şi foarte multe lucrări hidrotehnice, iar fundul mării este stîncos, a fost un mediu favorabil dezvoltării excesive a acestor plante de mare”, a spus Nicolaev.

Directorul Institutului „Grigore Antipa” a explicat că în astfel de probleme trebuie să se acţioneze asupra cauzei, nu numai a efectului. „În perioadele de dezvoltare excesivă nu se poate interveni decît pentru curăţarea plajelor şi eliminarea disconfortului creat turiştilor. Problema principală rămîne, în continuare, încărcătura nutrienţilor din apă şi cea microbiologică existentă în zona gurilor de deversare din staţiile de epurare şi care creează mediu favorabil pentru aceste dezvoltări algale”, a spus Nicolaev. El a subliniat că „decît să construim garduri sau diguri de-a lungul litoralului, ar fi mai bine să intervenim în staţiile de epurare, astfel încît apa pe care o deversăm să fie cît mai curată posibil”. El a explicat că, deşi pînă în prezent, s-a acţionat asupra principalilor poluatori Midia, Constanţa, Eforie Sud, Mangalia, nimeni nu ia în seamă dezvoltarea înregistrată de localităţile din zona costieră. „În ultimii ani, s-a construit foarte mult pentru dezvoltarea agroturismului. Mai mult, aproape toate localităţile din sud îşi dezvoltă planuri urbanistice zonale prin care transformă suprafeţe agricole uriaşe în zone rezidenţiale. Acestea ar trebui să aibă şi ele propriul sistem de colectare şi de epurare a apei. Presiunea şi concentrarea care se exercită în prezent asupra zonei costiere trebuie dublată de o legislaţie specifică, în care aceste lucruri să fie tratate serios pentru a putea evita astfel de consecinţe dramatice pentru litoral”, a precizat directorul Institutului de Cercetare Marină.