Preşedintele iranian i-a cerut şefului puterii judiciare să lanseze o anchetă cu privire la moartea tinerei Neda Agha-Soltan, împuşcată în timpul unei manifestaţii după alegerile prezidenţiale din 12 iunie. O înregistrare video care prezintă ultimele momente ale tinerei şi care a făcut înconjurul lumii a emoţionat comunitatea internaţională şi a provocat indignare faţă de autorităţile iraniene. ”Ţinînd cont de tot ce s-a spus cu privire la acest incident dureros, de şantajul presei străine şi de alte numeroase semne, pare evidentă intervenţia opozanţilor şi a duşmanilor pentru a folosi politic acest caz şi pentru a păta imaginea republicii islamice”, a explicat Ahmadinejad. Preşedintele a cerut ”examinarea acestui deces, identificarea şi judecarea responsabililor pentru această crimă şi informarea opiniei publice”.

Arash Hejazi, un doctor care ar fi încercat să o salveze pe Neda, a declarat recent pentru postul britanic de televiziune BBC că, la scurt timp după ce tînăra a fost împuşcată, manifestanţii l-au identificat pe cel care a tras, un membru al miliţiei islamiste Bassidj. Această armată ideologică a jucat un rol-cheie în reprimarea manifestaţiilor care au urmat alegerilor prezidenţiale din 12 iunie, atît în Teheran, cît şi în restul ţării. Presa oficială şi responsabili iranieni au respins această versiune, precizînd că ”incidentul a fost pus la cale de duşmanii republicii islamice, pentru a distruge imaginea regimului”. Cotidianul ultraconservator ”Vatan Emrouz”, loial lui Ahmadinejad, a afirmat chiar că ”trimisul special al BBC în Iran, Jon Leyne, expulzat săptămîna trecută, a plătit un infractor să omoare pe cineva pentru documentarul său”.

Iranul a început renumărarea parţială a voturilor

Instanţa electorală supremă din Iran a început, luni, renumărarea parţială a voturilor, după alegerile prezidenţiale controversate. Potrivit primelor rezultate oficiale, preşedintele Mahmoud Ahmadinejad a fost reales cu 63% din voturi, dar contracandidaţii săi l-au acuzat de fraudă şi au cerut anularea scrutinului şi organizarea unor noi alegeri. De asemenea, rezultatele au dus la manifestaţii de amploare. Duminică, poliţia iraniană a dispersat circa 3.000 de susţinători ai liderului de opoziţie Mir Hossein Moussavi, care se reuniseră la Teheran, în pofida unei interdicţii a autorităţilor. Potrivit agenţiei oficiale IRNA, site-urile apropiate opoziţiei au anunţat, ieri, un miting începînd cu ora locală 18.00 (16.30 ora României), în apropiere de moscheea Ghoba din nordul Teheranului. Deşi autorităţile au interzis reuniunea, circa 3.000 de persoane au răspuns apelului, iar cîteva ciocniri izolate cu forţele de ordine au avut loc.

Londra condamnă menţinerea în detenţie a patru angajaţi ai ambasadei din Teheran

Guvernul britanic a confirmat, luni, eliberarea celor cinci angajaţi locali ai ambasadei din Teheran şi a condamnat ”menţinerea inacceptabilă în detenţie a altor patru angajaţi”. ”Sîntem foarte îngrijoraţi de arestarea lor şi de continuarea menţinerii în detenţie. Aceste arestări sînt total inacceptabile şi nejustificate”, a precizat premierul britanic, Gordon Brown. Purtătorul de cuvînt al Ministerului iranian de Externe, Hassan Qashqavi, a anunţat că ministrul britanic de Externe, David Miliband şi omologul său iranian, Manouchehr Mottaki, au discutat telefonic, duminică seara. Presa iraniană a anunţat că mai mulţi angajaţi ai ambasadei britanice au fost arestaţi, fiind acuzaţi de implicare în protestele de stradă care au izbucnit după alegerile din 12 iunie. El a adăugat că Miliband a subliniat în conversaţia cu şeful diplomaţiei iraniene că Marea Britanie nu intenţionează se se implice în afacerile interne ale Teheranului. Duminică, Miliband a cerut eliberarea tuturor angajaţilor ambasadei deţinuţi şi a avertizat că ”miniştrii de Externe ai UE au ajuns la un acord pentru un răspuns colectiv, puternic, la orice hărţuire şi intimidare vizînd misiunile UE”.