Manifestaţiile opoziţiei iraniene au crescut în amploare cu fiecare zi de la anunţul victoriei preşedintelui în exerciţiu. Informaţii contradictorii despre morţi şi răniţi şi un val fără precedent de arestări în rîndul reformatorilor parvin din Iran pe fondul restricţiilor impuse presei străine. Zece persoane au murit şi peste 100 au fost rănite, sîmbătă, în timpul confruntărilor între poliţişti şi aşa-zişii terorişti, la manifestaţiile opoziţiei iraniene la Teheran, a anunţat duminică postul de televiziune Press TV. Vicecomandantul poliţiei iraniene, Ahmad Reza Radan, a afirmat pentru televiziune că, la recomandările sale, forţele de ordine nu au folosit arme de foc pentru a dispersa manifestanţii. Acesta a acuzat „vagabonzii şi agenţii Organizaţiei Mujahediii Poporului care s-au infiltrat printre manifestanţi”. Televiziunea de stat anunţase anterior, după care a dezminţit, că mai mulţi civili au murit în incendiul declanşat la o moschee în timpul manifestaţiilor opoziţiei de sîmbătă, de la Teheran.

Preşedintele iranian le-a cerut, duminică, Marii Britanii şi SUA să înceteze ingerinţele în afacerile interne ale ţării sale. „Nu prin declaraţii pripite veţi intra în cercul de prieteni ai naţiunii iraniene”, afirmă Ahmadinejad pe site-ul său de Internet. În replică, preşedintele Obama a cerut Guvernului iranian să pună capăt violenţelor şi nedreptăţilor, înăsprind tonul în raport cu declaraţiile precedente. Regimul de la Teheran a acuzat, din nou, Marea Britanie, duminică, afirmînd că aceasta a complotat timp de doi ani împotriva scrutinului prezidenţial de la 12 iunie, a cărui legitimitate este contestată în Iran. Oficialii de la Londra l-au convocat pe însărcinatul cu afaceri iranian şi au calificat declaraţiile drept „inacceptabile” Şi cancelarul german, Angela Merkel, a cerut duminică Iranului să renumere voturile în alegerile prezidenţiale şi să se abţină de la orice fel de violenţă împotriva manifestanţilor. Într-un gest fără precedent, Guvernul iranian a convocat ambasadorii şi reprezentanţii celor 27 de ţări europene aflaţi în post la Teheran, a declarat duminică Ministerul ceh al Afacerilor Externe, Jan Kohout, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE. Acesta a anunţat că UE pregăteşte o reacţie duminică seara sau luni dimineaţa.

La Teheran continuă valul de arestări. Primii vizaţi de Ministerul iranian al Informaţiilor au fost membri ai grupului de opoziţie, aflat în exil, Mujahedinii Poporului. Creată în 1965 cu obiectivul de a răsturna regimul iranian al Şahului, organizaţia a participat la revoluţie, după care s-a întors şi împotriva regimului islamist de la Teheran. Organizaţia a purtat o luptă armată în Iran din străinătate, după care a anunţat în 2001 că renunţă la violenţă. Organizaţia este puţin populară în Iran, deoarece a făcut front comun cu regimul lui Saddam Hussein atunci cînd Irakul a atacat Iranul (1980-1988). Au fost arestate şi patru dintre rudele fostului preşedinte iranian Akbar Hashemi Rafsandjani, pentru participare la protestele de sîmbătă. Dumincă doar fiica acestuia, Faezeh, se afla în continuare în arest. Totodată, centrul capitalei iraniene era, ieri după-amiază, patrulat de un număr foarte mare de membri ai forţelor de ordine, în schimb nu era vizibil niciun semn al vreunei manifestaţii a opoziţiei.

Atac fără precedent la adresa ayatollahului Ali Khamenei

Liderul opoziţiei de la Teheran, Mir Hossein Moussavi, a lansat sîmbătă un atac fără precedent la adresa Ghidului suprem iranian Ali Khamenei, în timp ce poliţia şi manifestanţii au avut ciocniri violente în timpul protestelor faţă de realegerea lui Mahmud Ahmadinejad. În cea de-a opta zi a crizei din Iran, cea mai gravă de la Revoluţia Islamică din 1979, poliţia a tras focuri de armă, a folosit gaze lacrimogene, tunuri de apă şi lovituri de baston pentru a dispersa manifestanţii care au sfidat apelul lui Khamenei de a înceta protestele, potrivit martorilor oculari. Moussavi, principalul candidat învins la alegerile prezidenţiale din 12 iunie, l-a acuzat, fără să-l nominalizeze, pe liderul regimului că pune în pericol caracterul republican al ţării şi că intenţionează să impună un nou sistem politic. Dumincă şi o serie de clerici reformatori au dat publicităţii o serie de acuzaţii la adresa autorităţilor pentru demonstraţiile fără precedent organizate la Teheran.

Mai multe ambasade din Iran au primit mesaje electronice prin care li se cerea să îşi deschidă porţile manifestanţilor opoziţiei pentru ca aceştia să se poată refugia, dar niciun caz de cerere efectivă de azil nu a fost confirmat, au anunţat duminică surse diplomatice. E-mail-urile care cereau deschiderea porţilor ambasadelor pentru manifestanţi au fost trimise, sîmbătă, ambasadei Suediei, Franţei, Austriei, Danemarcei şi Finlandei. Potrivit autorităţilor de la Stockholm, ambasadorii din Teheran ai ţărilor membre UE au discutat între ei despre această problemă, dar nicio informaţie referitoare la o poziţie comună nu era cunoscută duminică seară. O listă a ambasadelor care acceptă refugiaţi răniţi la Teheran circulă într-adevăr pe Internet. Aceasta include, în special, Australia, Belgia, Finlanda, Germania, Franţa şi Mexic. Suedia nu figurează direct pe această listă, dar în comentariile care însoţesc mesajul, un utilizator de Internet oferă adresa ambasadei suedeze la Teheran.

Iranul a anunţat expulzarea corespondentului BBC la Teheran. John Leyne a primit ordin din partea autorităţilor să părăsească ţara în 24 de ore, pentru faptul că i-ar fi susţinut pe protestatari, a anunţat duminică agenţia iraniană de presă Fars, apropiată guvernului de la Teheran. Autorităţile iraniene acuză de mai multe zile BBC, precum şi media occidentale neidentificate, de susţinerea contestării populare a realegerii lui Mahmud Ahmadinejad în funcţia de şef al statului. Regimul de la Teheran a ameninţat că va lua şi alte măsuri împotriva presei britanice dacă aceasta continuă să se amestece în afacerile interne iraniene.