Preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, a declarat marţi că nicio putere nu va îndrăzni să agreseze Iranul, cerîndu-le puterilor străine să-şi retragă trupele din regiune, cu ocazia unui discurs susţinut în cadrul defilării anuale a forţelor armate. ”Forţele noastre armate vor tăia, oriunde în lume, mîna oricui va dori să tragă un glonţ spre Iran, chiar înainte de a apăsa pe trăgaci”, a declarat preşedintele ultraconservator, potrivit căruia, capacitatea militară a Iranului este doar defensivă. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, nu a exclus niciodată varianta unui atac militar împotriva Iranului, insistînd asupra faptului că Israelul nu şi-ar permite ca regimul de le Teheran, care a afirmat că vrea să şteargă statul israelian de pe hartă, să dispună de bomba atomică.

Ahmadinejad a cerut, de asemenea, retragerea trupelor străine din regiune, făcînd referire la situaţia din Irak şi din Afganistan. ”Vă sfătuiesc să vă întoarceţi în ţările voastre şi să vă folosiţi imensele cheltuieli militare pentru a a rezolva problemele popoarelor voastre. Este mai bine pentru voi. Precum aţi văzut în Irak şi în Afganistan, popoarele din regiune manifestă ostilitate faţă de prezenţa străinilor şi este imposibil ca puterile străine să poată avea baze militare pe termen lung în regiune”, a adăugat el.

Iranul fabrică o nouă generaţie de centrifuge

Organizaţia Iraniană a Energiei Atomice (OIEA) a afirmat, marţi, că oamenii de ştiinţă au reuşit să fabrice o nouă generaţie, mai performantă, de centrifuge, în cadrul controversatului program nuclear al Teheranului. ”Oamenii noştri de ştiinţă au fabricat o nouă generaţie de centrifuge, iar în prezent sînt testate ansambluri de cîte zece centrifuge fiecare”, a declarat directorul OIEA, Ali Akbar Salehi, citat de agenţia oficială Irna. Potrivit acestuia, noile centrifuge sînt capabile să multiplice de mai mult de cinci ori capacitatea iraniană de îmbogăţire a uraniului, iar Teheranul are ca obiectiv să reuşească să înzecească această capacitate. Îmbogăţirea uraniului poate servi drept combustibil nuclear atît pentru producerea de energie, cît şi pentru fabricarea unei arme atomice. Ţările occidentale şi Israelul bănuiesc Iranul că derulează în secret un program nuclear cu scopuri militare, lucru pe care Teheranul îl neagă şi insistă asupra faptului că are dreptul să-şi dezvolte un asemenea program în scopuri energetice.

La sfîrşitul lui august, Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) a anunţat că Iranul şi-a încetinit producţia de uraniu uşor îmbogăţit şi a permis accesul inspectorilor ONU la reactorul de cercetare de la Arak, lucru pe care îl solicitau de mult timp. AIEA sublinia că Iranul continuă să instaleze centrifuge la Natanz (centru), dar că numărul dispozitivelor care funcţionează s-a diminuat. La acea dată erau în funcţiune 4.592 de centrifuge, faţă de momentul publicării ultimului raport al AIEA, în iunie, cînd funcţionau 4.920. În total, sînt instalate 8.308 centrifuge, adică cu aproape o mie mai multe decît în luna iunie. Iranul şi marile puteri (SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania) se vor reîntîlni la 1 octombrie, pentru a discuta cele mai recente propuneri iraniene cu privire la dosarul nuclear.

Potenţialul balistic al Iranului este mult mai mare decît cel al Coreei de Nord

Potenţialul balistic şi resursele Iranului sînt în prezent mult mai mari decît cele ale Coreei de Nord, deoarece dispune de rachete cu rază mare de acţiune, a declarat fostul director al unui institut rus de cercetare pentru industria de apărare. Specialiştii internaţionali susţin că Iranul lucrează la dezvoltarea unor rachete balistice intercontinentale. Republica islamică dispune de rachete de tip Shahab-3 cu o rază de acţiune de pînă la 2.000 de kilometri. Coreea de Nord a sprijinit Teheranul pentru a concepe şi produce aceste rachete. ”Este o prostie să credem că Iranul nu dezvoltă rachete pe care le-am inventat noi (Uniunea Sovietică) în anii \'50. Din punctul meu de vedere, Iranul are în prezent un potenţial mult mai mare şi mult mai multe resurse decît Coreea de Nord”, a declarat, la Moscova, general-maiorul Vladimir Dvorkin, fostul şef al departamentului de cercetare al Centrului pentru Securitate Internaţională.

Dvorkin nu a fost de acord cu evaluarea Statului Major al Rusiei referitor la potenţialul balistic al Iranului, considerînd-o incorectă. Potrivit acestuia, Iranul dispune de rachete cu o rază de acţiune de peste 3.000 de kilometri şi dacă este reechipată racheta cu care a fost lansat în spaţiu primul satelit iranian, raza de acţiune ar creşte la 4.000 de kilometri. El susţine că schimbarea poziţiei SUA faţă de politica de apărare antirachetă din Europa este una justificată, deoarece nu se ştie ce va folosi Iranul. Potrivit unui fost general rus, Rusia şi SUA ar putea colabora pentru trimiterea în Europa a unui sistem de apărare în cazul în care Iranul dezvoltă rachete cu rază lungă de acţiune.