Copilul tău duce o adevărată luptă cu școala? Îi este teamă să citească cu voce tare, să iasă la tablă în fața clasei, îi este greu să scrie un eseu sau să facă față unei probleme la matematică?

În timp ce fiecare copil are din când în când probleme cu performanța școlară, dacă o anumită zonă de învățare este în mod constant problematică, ar putea indica anumite vulnerabilități psihologice cu care copilul se confruntă. În opinia hipnoterapeutului Eugen Popa, deficiențele sau tulburările de învățare reprezintă un termen care acoperă o varietate de probleme cu care copilul se confruntă la școală și în viața personală atunci când se întâlnește cu necesitatea de a asimila lucruri noi. “Un handicap de învățare nu este însă o problemă de inteligență sau motivație. Copiii cu dizabilități de învățare nu sunt leneși, proști sau lipsiți de entuziasm. De fapt, cei mai mulți sunt conștienți de lipsurile lor, iar dificultatea de a le depăși le scade stima de sine și le îngreunează copilăria. Cele mai frecvente tipuri de dizabilități de învățare implică probleme legate de lectură, scriere, matematică, raționament, ascultare și comunicare”, explică Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.

Copiii cu dizabilităţi de învăţare sunt la fel de inteligenţi ca restul copiilor

Dificil în conștientizarea problemei este nivelul de acceptare pe care îl manifestă părinții. Niciun părinte nu vrea să-și vadă copilul suferind, în același timp însă cei mai mulți părinți se tem că, atrăgând atenția asupra problemelor de învățare și adaptare ale copilului, acesta ar putea fi etichetat drept “încet”, “neadaptat” sau “needucat”. “Cele mai important lucru de reținut pentru părinți este că majoritatea copiilor cu dizabilități de învățare sunt la fel de inteligenți, curioși și dornici de a învăța ca și ceilalți copii care aparent se descurcă mai bine. Piedicile apărute au în general alte cauze emoționale, care pot avea o legătură directă cu modul în care percep școala, modul în care s-au integrat în mediul social sau felul în care au interpretat evenimentele și mediul familial”, explică Eugen Popa.

Cum îți dai seama că ai un copil cu dizabilități de învățare?

Nu este întotdeauna ușor să identifici dizabilitățile de învățare. Din cauza variațiilor largi, nu există niciun simptom sau profil pe care să-l poți considera clasic ca dovadă a unei probleme. Cu toate acestea, unele semne de avertizare sunt mai frecvente decât altele, iar cele mai comune sunt:

- probleme cu pronunțarea cuvintelor

- confuzia cuvintelor de bază atunci când citește

- exprimă în mod greșit cuvinte și face erori frecvente

- dificultăți de memorare

- îi place să citească și să scrie, dar evită citirea cu voce tare

- probleme în comunicarea în fața clasei

- dificultăți în a-și aminti experiențe recente

- dificultate în urmarea direcțiilor sau rutinelor de învățare.

Problemele nu se rezolvă de la sine, ele se vor sedimenta

Dacă ai observat dificultățile de adaptare ale copilului tău sau problemele de învățare, nu te gândi că ele se vor rezolva în timp, “odată cu vârsta”. De obicei, odată cu creșterea în vârstă, problemele se sedimentează și mai bine și pot ataca și alte aspecte ale personalității. “Copiii timizi, care în timp încep să pară mai îndrăzneți, de cele mai multe ori găsesc căi de a afișa o imagine diferită pentru a se integra în societate, însă în interiorul lor se confruntă cu aceeași teamă teribilă și cu aceleași simptome fizice care nu pot fi înlăturate la nivel conștient. Cu cât acționezi mai rapid și îi oferi copilului sprijinul de care are nevoie, cu atât îi oferi șansa de a-și atinge adevăratul potențial. Școala este o zonă cu o dificultate semnificativă pentru mulți copii. Copiii pot obține o îmbunătățire semnificativă a încrederii de sine și a capacității de a reuși prin hipnoterapie”, declară Eugen Popa.

Remediul pentru dizabilitățile de învățare: hipnoterapia

În opinia specialistului, hipnoza îi poate ajuta să elibereze tensiunile emoționale și să le schimbe percepțiile legate de lumea din jurul lor. De asemenea, poate contribui la sporirea și eliberarea creativității și entuziasmului. Cu ajutorul unei terapii non-invazive, copilul se va simți mult mai în siguranță să accepte ajutor pentru a fi mai fericit. “Spre deosebire de adulți, copiii sunt în general mai receptivi la hipnoză, deoarece sunt mult mai sugestibili. Ei își folosesc mult mai natural imaginația care îi ajută să comunice cu subconștientul și să realizeze schimbările dorite. Copiii reacționează mai bine la hipnoză decât adulții și pentru că le lipsesc anii de condiționări și rezistențe mentale. Copiii experimentează acest tip de stare de multe ori pe zi, fiind absorbiți în gândire sau joc imaginativ. Fiind o stare naturală, de care copiii se bucură mult mai mult, sunt mai deschiși și mai dornici să accepte jocul terapeutic prin hipnoză. Din experiența mea, copiii și adolescenții sunt mult mai relaxați și se bucură mai mult de starea hipnotică”, conchide hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză.