Agricultura ecologică românească este în continuă dezvoltare. De câţiva ani, firmele în domeniu fac paşi mici dar siguri pentru ca şi noi, românii, să trăim sănătos, aşa cum se întâmplă în majoritatea ţărilor europene. E drept, ele sunt mult mai dezvoltate, atât în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului emiterii actelor, dar şi ca nivel de trai, însă şi România are atuul de a fi parte din UE şi de a beneficia de fondurile comunitare. Una dintre asociaţiile româneşti care face demersuri pentru ca numărul agricultorilor ecologici să crească este Asociaţia de Protejare a Omului şi Mediului pentru o Dezvoltare Durabilă în Lume (ECOM). Cercetătorii constănţeni au studiat îndelung cum să ajute pământul să devină mai roditor şi au combinat două materii prime nemaifolosite până acum: alge şi nămol rezidual de la staţiile de epurare a apei. Din combinaţie a rezultat un fertilizator ecologic (produs finit din alge şi nămolul rezidual - n.r.) care va spori recoltele constănţene.

ÎN URMA UNOR CERCETĂRI ÎNDELUNGATE, REPREZENTANŢII ASOCIAŢIEI ECOM CONSTANŢA AU OBŢINUT UN FERTILIZATOR DESPRE CARE SPECIALIŞTII SPUN CĂ ARE ROLUL DE A „VINDECA” PĂMÂNTUL ŞI DE A AJUTA OBŢINEREA UNOR CULTURI NATURALE.

Rezultatul cercetărilor a dat posibilitatea ECOM să iniţieze un proiect european cu titlul ECO - AGRI - „Împărtăşirea reciprocă a cunoştinţelor şi expertizei cercetătorilor către fermieri pentru o exploatare sustenabilă şi ecologică a agriculturii şi protecţiei mediului”. Proiectul se desfăşoară în cadrul Programului Operaţional Comun de Cooperare în Bazinul Mării Negre 2007 - 2013 şi este finanţat prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat. La această iniţiativă participă şi ţări precum Turcia, Armenia şi Republica Moldova. La workshop-ul de lansare a proiectului, care a avut loc la finele lui februarie, au participat delegaţi ai ţărilor partenere, dar şi autorităţi de la Constanţa. Atunci au fost dezbătute problemele comune ale necesităţii unei agriculturi ecologice, fiecare prezentând rezultatele ştiinţifice privind fertilizanţii ecologici. Echipa de cercetători de la ECOM şi-a prezentat soluţia privind fertilizantul obţinut în urma unor cercetări ştiinţifice anterioare. Proiectul se desfăşoară pe o durată de 24 de luni, iar bugetul acestuia este de aprox. două milioane de lei.

CERCETĂTORII CONSTĂNŢENI SPUN CĂ INVENŢIA FOLOSEŞTE CA MATERII PRIME DOUĂ DEŞEURI NEVALORIFICATE PÂNĂ ÎN PREZENT CE „POLUEAZĂ” LITORALUL ROMÂNESC, PRIN PREZENŢĂ ŞI PRIN MIROS: ALGELE ŞI NĂMOLUL REZIDUAL DE LA STAŢIILE DE EPURARE A APEI.

RECOLTE VIGUROASE Preşedintele ECOM România, Maria Nastac, spune că fertilizatorul ecologic obţinut a fost bine primit de agricultorii de la Constanţa. Ea a declarat că, anul trecut, un producător din Agigea a aplicat fertilizatorul pe 30 de hectare la producţia de grâu şi rezultatele au fost mai mult decât încurajatoare. „Deşi anul trecut a fost secetă, grâul obţinut a fost viguros şi am avut un spor la hectar de 1.000 de kilograme. Anul acesta vom aplica fertilizatorul la producţia de floarea-soarelui, dar încă nu am decis pe ce suprafaţă. Rămâne să decidem în perioada următoare”, a declarat şeful ECOM. Ea mărturiseşte că, deocamdată, suprafaţa pe care se poate aplica fertilizatorul este mică, dar speră ca proiectul european să ajute la înfiinţarea unei staţii pilot la Constanţa pentru producerea fertilizatorului care să se extindă în toată Dobrogea. Abia atunci s-ar putea obţine o producţie ecologică suficient de mare pentru locuitorii zonei.

RĂSPLATĂ Brevetul fertilizatorului ecologic a ajuns să fie recunoscut peste hotare, deşi la noi în ţară nu se ştie prea mult despre el. La „Salonul Internaţional Idei - Invenţii - Noi Produse - iENA 2012”, organizat în toamna anului trecut la Nurnberg, echipa de cercetători de la ECOM Constanţa a fost răsplătită cu o medalie de argint şi o medalie Glory pentru brevetul de invenţie, din totalul de 718 brevete prezentate de alte ţări participante. „Medaliile obţinute sunt dovada că cercetarea românească încă respiră şi este recunoscută pe plan mondial. La noi în ţară am încercat, fără succes, să accesăm fonduri pentru aplicarea brevetului de invenţie la nivel local. Însă credem că proiectul european ne va ajuta să punem în aplicare demersul nostru”, a declarat preşedintele ECOM. Ea a completat că brevetul pentru fertilizator a fost obţinut în urma unui proiect de cercetare finanţat prin Programul Norwegian Cooperation - Innovation Norway.