În prezenţa a 38 de şefi de stat şi de guvern, Summit-ul Francofoniei, aflat la a 13-a ediţie, şi-a început sâmbătă lucrările la Montreux, în Elveţia. Discuţiile s-au orientat asupra guvernanţei mondiale şi securitatea din regiunea africană Sahel. În discursul de deschidere, preşedintele Elveţiei, Doris Leuthard, a declarat că loviturile de stat şi francofonia au devenit incompatibile, făcând apel la restaurarea rapidă a statului de drept în ţările suspendate din Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF), Guineea şi Madagascar. Secretarul general al OIF, Abdou Diouf, şi mai mulţi lideri de stat au rostit discursurile, între care şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care va preciza priorităţile ţării sale în G20 şi G8, Franţa urmând să preia preşedinţia celor două grupuri la 12 noiembrie 2010, respectiv la începutul lui 2011.

Senegalezul Abdou Diouf, în vârstă de 75 de ani, a fost reales secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Fostul preşedinte senegalez, care ocupă acest post de opt ani şi era singurul candidat la funcţie, a fost ales în unanimitate pentru un nou mandat de patru ani. Reafirmându-şi susţinerea pentru acesta, preşedintele Nicolas Sarkozy a salutat autoritatea sa pe scena mondială. Totuşi, Abdou Diouf se află în centrul unei polemici, din cauza unui raport recent al Amnesty International, în care este acuzat că a permis masacrarea a 6.000 de civili la Casamance, în sudul Senegalului. Preşedintele Franţei a pledat pentru limba franceză, considerând-o un vehicul de transmitere a valorilor cum ar fi umanismul, libertatea, egalitatea şi fraternitatea, dar şi protectoare a diversităţii culturale. Limba franceză este vorbită de 220 de milioane de persoane, conform ultimului raport al ONU, ceea ce o face să fie a noua limbă mondială. Declaraţia finală a fost semnată de participanţi, ieri, în ultima zi a forumului.

OIF, care marchează în acest an 40 de ani, regrupează 56 de ţări membre, între care şi România, şi 14 ţări cu statut de observator, dispunând de un buget de circa 80 de milioane de euro, primul contributor fiind Franţa, cu peste 40%.