Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie-Imunologie „Cantacuzino“ din Bucureşti au confirmat, ieri, al doilea caz de infecţie cu virusul West Nile din judeţul Constanţa. Potrivit medicilor de la Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană, un bărbat de 49 de ani, din Cobadin, a fost internat, la finele lui august, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase (SCBI) Constanţa cu suspiciuni de infecţie cu West Nile. El a fost internat în spital mai bine de o săptămână şi a fost tratat pentru acest gen de infecţie. Acum este acasă, medicii spun că are evoluţie bună, dar este în continuare monitorizat de specialişti. Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ), dr. Constantin Dina, a declarat că, potrivit normelor Uniunii Europene, pentru următoarele 28 de zile, persoanele care au venit în contact cu bolnavul au restricţii la donare sau la transplant de organe. „Specialiştii DSPJ vor verifica mâine (astăzi - n.r.) dacă există băltiri de apă în localitate de la care ar putea să provină infecţia. Este posibil ca temperaturile ridicate şi precipitaţiile din ultima vreme să fi dus la apariţia cazului. Tocmai de aceea sfătuim populaţia ca, în această perioadă, să poarte o îmbrăcăminte adecvată: pantaloni lungi şi bluze tot cu mâneci lungi. În plus, sfătuim oamenii să pună plase la geamuri pentru ca ţânţarii să nu pătrundă în case”, a declarat directorul DSPJ.

Amintim că primul caz de infecţie cu virusul West Nile din judeţul Constanţa a fost confirmat pe 3 septembrie, la un pacient de 63 de ani, din Constanţa, care a ajuns la SCBI acuzând cefalee, greţuri, febră, transpiraţie excesivă. „Bărbatul a fost externat după aproximativ o săptămână, cu stare generală bună, neprezentând niciun risc vital”, declara directorul DSPJ Constanţa, dr. Constantin Dina.

MANIFESTĂRI ŞI RECOMANDĂRI Infectarea cu virusul West Nile se produce prin înţepătură de ţânţar şi nu se transmite de la om la om. Manifestările sunt de multe tipuri, iar în unele cazuri, acestea pot să lipsească. Într-un procent de 20-30%, manifestările sunt uşoare, apar într-o perioadă de trei-şapte zile de la infectare şi constau în dureri de cap, frisoane, febră, uneori cu dureri articulare şi greutate la înghiţire. Cazurile mai grave constau în meningită cauzată de pătrunderea virusului în zona meningelui. În acest caz apar tulburări de memorie, dureri articulare, convulsii într-un interval de două-trei zile sau 11-24 de zile de la înţepătură. Medicii constănţeni recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, să utilizeze substanţe chimice ca să îndepărteze ţânţarii, să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă, să asigure desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor şi să îndepărteze recipientele de apă stătută. De asemenea, se recomandă evitarea inundării subsolurilor blocurilor, deoarece acolo este o zonă prielnică de înmulţire a ţânţarilor. „În cazul în care o persoană prezintă semne de boală - febră, dureri de cap, astenie, vărsături, tulburări de memorie, dureri articulare sau musculare - după ce a fost înţepată de ţânţari, este bine să se prezinte la medicul de familie sau la cel mai apropiat cabinet medical”, a declarat dr. Dina

CE ŢÂNŢARI SUNT PURTĂTORI DE VIRUS Potrivit directorului coordonator al Oceanic Club, biolog dr. Răzvan Popescu-Mirceni, există mai multe specii de ţânţari implicate în trasmiterea virusului West Nile. În cele mai multe cazuri sunt implicaţi ţânţarul anofel (Anopheles maculipennis) şi ţânţarul comun (Culex pipiens), care de obicei preiau virusul de la păsări sau mamifere (inclusiv alţi oameni) infectate. „Pe distanţe mari, virusul poate migra în sângele unor păsări mai ales din ordinul Paseriformes (un grup cu numeroase specii de mici dimensiuni). Indivizii infectaţi, ajunşi, în urma migraţiei, într-o nouă regiune, sunt ciupiţi de ţânţarii de aici şi astfel boala poate fi transmisă la indivizi din noua regiune”, a explicat dr. Popescu-Mirceni. Potrivit DSPJ Constanţa, în judeţul nostru, în 2010 au fost confirmate zece cazuri de infecţie cu West Nile (dintre care două soldate cu deces), în 2011 - două cazuri, iar în 2012 - un singur caz.