Rata de participare la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative din Franţa era de 49,58% duminică la ora 17.00. Cele 64.000 de secţii de vot din Franţa metropolitană s-au deschis duminică dimineaţă, la ora locală 8.00 (9.00, ora României), 43,8 milioane de francezi fiind aşteptaţi să voteze în cursul zilei. În cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat la 6 mai, rata de participare la prînz era de 34,11%. Primul tur de scrutin al alegerilor legislative a fost marcat de o rată de absenteism de aproape 40%, cea mai ridicată înregistrată la acest tip de scrutin, după declararea celei de-a V-a Republici.

Partidul UMP de dreapta al preşedintelui Sarkozy este marele favorit al acestui scrutin, potrivit tuturor sondajelor, principala necunoscută fiind numărul exact de mandate pe care le va obţine. Partidul Socialist a încercat să-şi impulsioneze electoratul pentru a salva un număr cît mai mare de mandate. Socialiştii aveau 149 de mandate în Adunarea Naţională în exerciţiu, faţă de 359 cîte avea UMP. Dintre cei 110 de deputaţi deja desemnaţi în primul tur, doar unul este socialist, restul de 109 fiind ai UMP.

Votul de duminică încheie un ciclu electoral ce a început în urmă cu două luni, marcat de victoria la prezidenţiale a lui Nicolas Sarkozy cu 53% din voturi, în faţa socialistei Segolene Royal. Alegerea sa a marcat intrarea Franţei într-o nouă eră, după 12 ani de preşedinţie a lui Jacques Chirac. Parlamentul va fi convocat în sesiune extraordinară la sfîrşitul lunii iunie, pentru a vota primele texte, emblematice pentru „ruptura” dorită şi afişată de Sarkozy. Preşedintele şi premierul Francois Fillon au pregătit în special un „şoc fiscal” cu accente liberale: reducerea impozitelor pe succesiuni şi exonerarea de taxe a orelor suplimentare. Însă aceste reforme ar putea antrena o creştere substanţială a TVA-ului, a recunoscut premierul, măsură ce riscă să nemulţumească şi care le-a furnizat o portiţă de atac nesperată socialiştilor.

Segolene Royal, care nu candidează la alegeri, dar a participat activ la campanie, a cerut alegătorilor să se mobilizeze pentru a „ridica o barieră împotriva unui tsunami albastru” (culoarea UMP). Pentru socialişti, o înfrîngere gravă (mai puţin de 100 de deputaţi) ar precipita bătălia pentru conducerea formaţiunii şi divizarea partidului între susţinătorii lui Segolene Royal şi cei ai rivalilor săi. În orice caz, Adunarea va consacra polarizarea scenei politice franceze în jurul UMP şi Partidul Socialist. Partidul Comunist, care are 21 de mandate în actuala legislatură, nu pare să aibă şanse să îşi salveze grupul parlamentar, iar ecologiştii vor avea, în cel mai bun caz, trei deputaţi. Frontul Naţional de extremă dreapta, ai cărui alegători s-au reorientat în mare parte spre Nicolas Sarkozy, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, nu are decît un candidat pentru turul al doilea al legislativelor. Este vorba despre Marine Le Pen, fiica preşedintelui partidului, care are slabe şanse de a fi aleasă. Cît despre liderul de centru Francois Bayrou, care obţinuse peste 18% din voturi la preşedinţie, acesta se pregăteşte pentru o traversare a deşertului, noul său partid, MoDem, neputînd spera la mai mult de patru deputaţi. Adunarea Naţională franceză, una dintre cele două camere ale Parlamentului, alături de Senat, numără 577 de deputaţi, aleşi pentru cinci ani şi are prerogative de a vota legi, dar Constituţia îi acordă puteri mai mici decît cele ale preşedintelui.