Președintele rus, Vladimir Putin, pune la cale un război de anvergură de mai bine de zece ani. Afirmația deosebit de îngrijorătoare îi aparține unui fost consilier al țarului modern de la Kremlin. Andrei Illarionov, care s-a aflat în slujba lui Putin între anii 2000 și 2005, a avertizat că cetățenii țărilor baltice nu se pot simți în siguranță atât timp cât la Moscova se urzește ceva. Fostul consilier al președintelui rus a spus că nici România, cu toate că este membră NATO, nu se află mai la adăpost. "Din punctul de vedere al pregătirii militare, forţele NATO din țările baltice sunt insuficiente", a spus Illarionov, într-un interviu pentru publicația „The Examiner“. El a completat spunând că Vladimir Putin pregătea incursiunea în Ucraina și anexarea peninsulei Crimeea încă din 2003, când în fosta republică sovietică a avut loc "Revoluția Portocalie". Illarionov a invocat un material apărut într-o publicație rusă, în 2008, în care este detaliat un plan de atac și de ocupare a Crimeei, apoi a estului Ucrainei, centrului țării și, în final, de cucerire a Kievului. Fostul consilier prezidențial a mai amintit de faptul că legislația rusă permite armatei să protejeze toți cetățenii ruși, din interiorul sau exteriorul granițelor Federației. "Prin urmare, astfel de acțiuni ale armatei dincolo de granițe ar putea fi văzute ca legitime. Putin se gândește la actuala confruntare nu ca la al Treilea Război Mondial - de vreme ce a fost Războiul Rece - ci ca la al Patrulea Război Mondial", a atras atenția Illarionov. Acesta a fost consilier pe probleme economice al președintelui rus Vladimir Putin în perioada primului său mandat, între anii 2000 și 2005. În interviul acordat vineri, el a mai declarat că Putin nu vede Ucraina ca pe o naţiune de sine stătătoare, ci ca pe o țară ce a luat teritorii ocupate cândva de Rusia, România, Ungaria și Polonia. Declarațiile lui Illarionov, care avertizează în privința unui conflict global, vin la doar câteva săptămâni după ce liderul de la Moscova a amenințat că ar putea activa arsenalul nuclear al Rusiei. De asemenea, pe lângă un test recent cu o rachetă nucleară, țarul de la Kremlin s-a "lăudat" în fața președintelui Comisiei Europene că armata sa ar putea cuceri mai multe capitale din estul Europei în numai câteva ore. Din 2008, de la ocuparea a două provincii separatiste din Georgia, și culminând cu anexarea Crimeei, Rusia pare că face pași mărunți, dar decisivi către un potențial conflict cu Statele Unite, în dorința sa de a reuni teritoriile fostei Uniuni Sovietice. Unii specialiști în securitate consideră totuși că toate aceste indicii nu vor duce în mod necesar la declanșarea unei noi conflagrații mondiale. Majoritatea statelor vizate de agresiunea rusă fac parte din NATO, alianță care și-a luat angajamentul unei implicări totale în eventualitatea izbucnirii unui conflict stârnit de Moscova.

DIPLOMAȚIA RUSĂ DĂ VINA PE SUA Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, este de părere că ”relaţiile dintre Moscova şi Washington au nevoie de o resetare”, acuzând SUA că sunt responsabile de deteriorarea lor. Într-un interviu acordat televiziunii ruse Pervîi Canal, difuzat ieri seară, Lavrov declară că ”acum este necesar ca americanii să ceară o resetare”, o referire la funcţia de resetare a unui computer. Oficialul rus a făcut aluzie la dorinţa de ameliorare a relaţiilor tensionate dintre cele două ţări, exprimată de preşedintele american, Barack Obama, în 2009, când Hillary Clinton, secretar de stat în perioada respectivă, i-a dat un buton roşu pe care era inscripţionat cuvântul „reset“, ortografiat prost în rusă. ”În prezent, administraţia americană este pe cale să distrugă în mare parte structurile de cooperare pe care le-a creat cu noi”, a deplâns Lavrov. ”Probabil că vor găsi altceva: reset numărul 2 sau reset 2.0”, a adăugat el glumind.

Lavrov a acuzat SUA că sunt responsabile de deteriorarea relaţiilor prin impunerea unor sancţiuni dure băncilor, companiilor ruse şi apropiaţilor lui Vladimir Putin, pentru rolul Moscovei în conflictul din estul Ucrainei. Afirmând că discută periodic cu secretarul de stat american, John Kerry, Lavrov a adăugat că ”există şi alte canale de comunicare, chiar dacă nu putem forţa americanii să fie prieteni cu noi sau să ne asculte”. Potrivit lui, ”dialogul continuă, dar sub o formă foarte redusă şi trunchiată, în timp ce proiectele comune între Rusia şi SUA, inclusiv în lupta împotriva traficului de droguri şi terorismului, sunt îngheţate acum, la iniţiativa părţii americane”.

COMEMORARE Mii de persoane s-au reunit sâmbătă, la Moscova, pentru a comemora victimele conflictului din Ucraina şi pentru a denunţa acţiunile Guvernului ucrainean, care permit, potrivit lor, comiterea de atrocităţi în teritoriu, au anunţat agenţiile de presă din Rusia. Acţiunea, organizată de ”Mamele din Rusia”, o mişcare pro-Kremlin înfiinţată în 2012, s-a desfăşurat pe colina Poklonnaia, în vestul Moscovei, în faţa monumentului ”Tragedia popoarelor”, ridicat în cinstea victimelor fascismului. Reuniunea a avut loc după aproape o săptămână de la organizarea unei manifestaţii fără precedent, la 21 septembrie, în centrul Moscovei, în vederea denunţării politicii Kremlinului în Ucraina. Aceasta a fost prima manifestaţie de amploare împotriva războiului din Ucraina, dar şi una dintre cele mai mari mobilizări contra preşedintelui rus, Vladimir Putin, de la realegerea sa în 2012. Începând din aprilie, confruntările dintre separatiştii pro-ruşi şi militarii ucraineni s-au soldat cu cel puţin 3.200 de morţi în estul Ucrainei.