Patru din cinci adolescenţi cu vârsta sub 18 ani din România spun că au fost ţinta hărţuirilor în mediul online, principalele trei motive fiind înfăţişarea şi felul în care se îmbracă (67%), hobby-urile şi preocupările de zi cu zi (30%), precum şi situaţia materială a familiei din care provin (13%). Alte motive de hărţuială sunt rezultatele de la şcoală (12%) şi orientarea sexuală (8%), arată un studiu publicat de Bitdefender.

Cele mai populare reţele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger şi, la mare distanţă, Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de ameninţare şi cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii şi furt de identitate, scrie Mediafax.

Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcaţi de hărţuirea suferită online şi au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulţi afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine şi i-au determinat să se izoleze de ceilalţi. Mai puţini sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%).

Mai mult, 84% dintre respondenţi spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie agresori sau victime, însă doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părţi. „Cyberbullying-ul este unul dintre acele fenomene de masă insidioase, în faţa căruia nu există strategii de apărare optime. În ciuda amploarei, gravitatea acestuia scapă de multe ori atenţiei publice. Tinerii învaţă din proprie experienţă cum arată ura celorlalţi faţă de ei, iar numărul victimelor poate fi chiar mai mare, căci persoanele cele mai traumatizate refuză de multe ori să recunoască, uneori chiar faţă de sine, ceea ce li s-a întâmplat. Adolescenţii încep viaţa crezând că societatea reprezintă un spaţiu al urii îndreptate împotriva lor, iar efectele psihologice şi sociale sunt severe şi de lungă durată”, spune lector univ. dr. Nansi Lungu, analist comportamental la Bitdefender.

Conform psihoterapeutului Delia Mina, efectele negative ale fenomenului cyberbullying pot fi reduse cu ajutorul aliaţilor. Importanţa oamenilor din jurul celui abuzat este mai mare ca oricând. Adulţii, profesorii, părinţii, rudele sau orice altă figură faţă de care persoana abuzată se simte ataşată trebuie să îi ofere suport necondiţionat şi încredere. În acelaşi timp, părinţii, rudele şi profesorii trebuie să conştientizeze existenţa fenomenului, să ştie să identifice comportamentul schimbat al victimei şi să intervină când identifică efectele cyberbullying-ului în comportamentul acesteia. Orice semn care indică modificări ale stării psihologice, cum ar fi depresia, anxietatea socială, izolarea, stima de sine scăzută, reacţii negative şi stres în privinţa utilizării dispozitivelor, trebuie chestionat şi verificat.