SEMNALE DE ALARMĂ Numărul firmelor şi PFA-urilor radiate de la Registrul Comerţului (ONRC) a ajuns, în primele cinci luni din acest an, la 62.530, cu 75% mai multe decât anul trecut, ceea ce reprezintă un record şi un semnal de alarmă pentru economia românească, se arată într-o analiză realizată de Sierra Quadrant și citată de agerpres.ro. Multe din aceste companii radiate activează în domenii cu dezvoltare amplă pe orizontală, precum comerţul, industria prelucrătoare, transporturile şi depozitarea - „Într-o economie în care blocajul financiar este prezent la scară largă, plata cu întârziere a facturilor fiind aproape generalizată, închiderea unei firme poate avea consecinţe semnificative pe lanţul economic. Cum peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate, orice incident de plată fiind de natură să ducă la blocarea activităţii, dispariţia a zeci de mii de firme poate avea consecinţe semnificative“. Statisticile ONRC arată că, în primele cinci luni, peste 62.000 de firme şi PFA-uri au fost radiate, cu 75,66% mai multe decât în perioada ianuarie - mai 2018 (35.597). Multe dintre ele au fost radiate din oficiu, pentru că nu şi-au redus clasele de activităţi în termenul stabilit de lege, la cinci, în cazul Persoanele Fizice Autorizate (PFA) şi, respectiv, la maximum zece, în cazul Întreprinderilor Individuale. Altele au fost închise pentru că n-au mai rezistat mediului economic plin de provocări, spun analiştii - „Sunt, în general, microîntreprinderi şi firme mici, fără putere financiară şi care nu reuşesc să facă faţă provocărilor generate de business. Într-o economie în care creditul furnizor este la modă, iar facturile se plătesc, în medie, la 60 - 90 zile, pentru o firmă mică, care are şanse extrem de reduse să obţină o linie de finanţare, supravieţuirea ţine de un fir de aţă, de modul în care reuşeşte să îşi asigure cash-flow-ul. Puşi în faţa unor astfel de provocări, mulţi aleg să renunţe la business“.

UNDE-I CEL MAI RĂU Potrivit statisticii, cele mai multe firme radiate în perioada ianuarie - mai 2019 au fost înregistrate în Bucureşti (6.572), în creştere cu peste 1.000 faţă de perioada similară din anul trecut. Pe locurile următoare sunt clasate judeţele Iaşi (3.623), Maramureş (2.534), Bacău (2.391), Prahova (2.327) și Cluj (2.129). Spre comparaţie, în tot anul precedent au fost radiate 80.181 de firme, cu 2,57% mai puţine decât în 2017 (82.295 companii). „Dacă tendinţa se va menţine şi în semestrul II, nu este exclus ca în 2019 să avem peste 100.000 de firme radiate, fenomen similar cu situaţia din 2010 când, în plină criză, numărul firmelor radiate creştea cu 292% faţă de 2009 şi ajungea la 171.146 de firme şi PFA“, estimează cei de la Sierra Quadrant.

CE URMEAZĂ Potrivit analizei, comerţul a devenit cel mai provocator mediu de business, într-o economie în care consumul a ajuns să reprezinte principalul motor al economiei. Conform datelor ONRC, 19.155 de firme şi PFA-uri erau radiate la finele lui mai, un nivel dublu faţă de cel marcat de perioada similară din anul trecut (9.446). Comerţul este urmat de agricultură, silvicultură şi pescuit cu 11.665 societăţi radiate, construcţiile cu 5.984, industria prelucrătoare (4.950), activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (4.704), informaţii şi comunicaţii (2.352) şi transport şi depozitare (2.108). Cel mai mult a crescut numărul firmelor radiate din agricultură (153%), industria prelucrătoare (108%), comerţ (102,7%) şi construcţii (100%). „Dincolo de radierile din oficiu, asistăm la o benefică curăţare a mediului de business de firmele cu probleme, iar radierea reprezintă ultimul pas“, conchide Ovidiu Neacșu, asociatul coordonator al Sierra Quadrant. El avertizează că semnalele externe, de la evoluţia preţului petrolului la cel al aurului (refugiul preferat al investitorilor) şi perspectivele unei posibile noi crize economice, vin să amplifice starea de expectativă pe care mulţi dintre investitori au adoptat-o - „Acest fenomen se va traduce tot mai mult într-o accentuare a blocajului financiar, o scădere a comenzilor în economie care, coroborate cu o potenţială depreciere a leului şi o creştere a preţurilor utilităţilor, de la carburanţi la materiile prime, vor reduce în mod semnificativ dinamica economică. Nu este exclus, astfel, ca a doua parte a anului să marcheze o înrăutăţire a climatului de business românesc“.