Principala formă de abuz asupra copiilor este cel emoțional. Potrivit statisticilor întocmite de Asociația Telefonul Copiilor, părinții sunt principalii abuzatori. Cele mai multe cazuri s-au întâlnit asupra copiilor proveniți din mediul rural, iar Constanța se află pe poziția a doua în acest clasament al abuzului. Din nefericire, autoritățile intervin foarte târziu, când situația este deja foarte gravă.

Sute sau poate mii (cine poate ști cu exactitate?!) de copii din România sunt abuzați, zilnic, de proprii genitori. Și nu oricum, ci emoțional - o formă de abuz mult mai gravă decât pedeapsa fizică. Copiii au prins însă glas și nu numai că aduc la lumină aceste abuzuri, dar și cer ajutor de specialitate. Astfel, anul 2017 a fost primul an în care cazuistica înregistrată de Asociația Telefonul Copilului indică abuzul emoțional drept principala formă de abuz asupra copilului (34.81%), urmat de neglijare (30.52%) și molestarea fizică (22.46%).

„Numărul total de apeluri înregistrate la 116 111 a fost de 110.699, o creștere de 24,4% față de anul 2016. 76.93% dintre copiii care au apelat Telefonul Copilului 116 111 au afirmat că persoanele semnificative cu care discută despre problemele personale sunt din afara familiei, în timp ce doar 11.55% au afirmat că aceste persoane semnificative sunt din familie (părinți, rude, frați, surori)“, se spune într-o informare a Asociației.

Cei mai mulți au fost abuzați în familii, aparent normale (80,84%) și doar

11,63% în spațiul public, mediul școlar - 4,90% sau alte medii (centrul de plasament, casa de tip familial) - 2,63%. Agresorii copiilor au fost: părinții sau unul dintre părinți (75%), un alt adult (8.36%), un alt copil (7.72%), rudă a copilului agresat (2.45%) și alte categorii (6.47%) din care fac parte: concubin/concubină, cadru didactic, asistent maternal, personal al centrului de plasament. „Anul trecut am observat o nouă tendință: copiii așteaptă mai puțin ajutor de la autorități și caută soluții pentru a face față singuri situațiilor dificile. Astfel, consultanții Asociației Telefonul Copilului au oferit cu precădere consiliere psihologică. Lucrăm, însă, în continuare, în strânsă legatură cu autoritățile pentru cazurile grave și vom continua să semnalăm nevoia de intervenție atunci când este cazul”, a declarat directorul executiv al Asociației Telefonul Copilului, Cătălina Surcel.

Cifrele prezentate sunt îngrijorătoare. Ele arată o altă față a copilăriei în România, o față tristă, care lasă urme adânci și dă naștere, la maturitate, unor boli psihice grave.

Adolescentele, cel mai des abuzate

Cele mai multe dintre cazurile care au necesitat consilierea de lungă durată a specialiștilor Asociației Telefonul Copilului se referă la consilierea psihologică și juridică, respectiv 6.277 astfel de cazuri, față de doar 4.277 astfel de situații înregistrate în anul 2016, o creștere de 46% față de anul 2016. Abuzul de tip bullying a avut loc, cu precădere, în școală/grădiniță (87.62%) și în medii precum online/spațiul public (12.38%). Abuzul sexual a înregistrat o nouă tendință în ceea ce privește tipul agresorului: 53.73% dintre agresori sunt adulți din afara mediului social al copilului, înregistrându-se astfel o creștere alarmantă față de anul 2016, când un procentaj de doar 28% era înregistrat pentru acest tip de agresor. Cele mai multe dintre victime sunt fete, în procentaj de 65.68%, iar mediul de proveniență este preponderent cel rural, în procentaj de 62.68%. Grupele de varstă și gen ale copiilor abuzați sexual sunt urmatoarele: băiat 6 – 12 ani (20.89%), băiat 13 – 16 ani (13.43%), fată 6 – 12 ani (32.83%), fată 13 – 16 ani (32.85%).

Consilierea psihologică a fost solicitată în principal de copii și s-a evidențiat cu preponderență în următoarele categorii: nevoia de dezvoltare a relațiilor în familie (nevoia de comunicare și nevoia de îmbunătățire a relației copil – părinte/părinți) în procentaj de 31.45%, lipsa de încredere în sine, respectiv probleme legate de aspectul fizic în procentaj de 31.34%, consumul de alcool, droguri și tutun, dar și probleme specifice adolescenților (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăți în relaționare, anxietăți) în procentaj de 29.76% și disfuncționalități în relaționare (depresii, tulburări de comportament, manifestarea unor gânduri/gesturi extreme) în procentaj de 7.45%.

Cei mai mulți dintre copiii care au contactat Asociația Telefonul Copilului sunt preadolescenți și adolescenți 64.72%. Segmentul „grupe de vârstă” raportat la gen indică drept principale categorii: fete 13 – 15 ani (27.07%), fete 10 – 12 ani (17.59%), fete 16 – 18 ani (10.08%), fete 6 - 9 ani (6.71%), băieți 13 – 15 ani (14.79%), băieți 16 – 18 ani (10.32%), băieți 6 - 9 ani (6.79%) și băieți 10 - 12 ani (6.65%).

Constanța, în topul clasamentului abuzurilor

2017 a fost primul an în care și copiii au solicitat consiliere juridică privind aspecte legate de familie, într-un procentaj de 11.35%: este vorba despre probleme legate de divorțul părinților, măsuri de combatere a violenței în familie precum ordinul de protecție și ordinul de restricție sau probleme legate de relațiile extraconjugale ale unuia dintre părinți. Copiii și adolescenții care au contactat 116 111 în anul 2017 au provenit din: familii nucleare (75.06%), familii monoparentale (14.04%), familii extinse (6.51%) și alte tipuri precum familii adoptatoare sau familii care au luat copii în plasament fără să existe grade de rudenie (4.39%).

Mediul de proveniență cel mai frecvent raportat la nivelul tuturor apelurilor înregistrate a fost mediul rural (46.46%), urmat de mediul urban (40.03%). În 13.51% dintre situațiile înregistrate la 116 111, apelanții nu au dorit să menționeze mediul de proveniență. Regiunea cea mai frecvent raportată a fost Regiunea Sud - Est (24.16%), urmată de Regiunea Sud - Muntenia (14.92%), Regiunea București - Ilfov (14.36%), Regiunea Nord - Est (13.24%), Regiunea Sud - Vest Oltenia (9.37%), Regiunea Centru (5.54%) Regiunea Vest (5.23%) și Regiunea Nord - Vest (4.08%). Apelanții au solicitat confidențialitate privind regiunea din care provin în 9.10% dintre situații.

În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din judeţele Vrancea, Constanța, Teleorman, Vaslui, Buzau, Iași, Ilfov, Dolj, Neamț, București sector 2, iar cele mai puţine au fost sesizate din judeţele Harghita, Bihor, Sălaj, Mehedinți, Brăila, Tulcea, Satu Mare, Mureș, Suceava, Caraș-Severin.