Sute de albanezi kosovari au sosit la Pristina în ultimele două zile ca să ia parte la festivităţile dedicate independenţei provinciei Kosovo. Autorităţile kosovare au anunţat că declaraţia de independenţă va fi făcută în cîteva zile, probabil pe 17 sau 18 februarie. Liderii politici din Kosovo se pregătesc pentru o separare paşnică de Serbia. Spitalele din provincie fac însă stocuri de medicamente şi truse de prim ajutor, pentru cazul în care declararea independenţei va fi însoţită de incidente violente. Medicii şi asistentele din Kosovo au anunţat că vor lucra în regim de gardă, pentru 24 de ore, din momentul declaraţiei de independenţă. În nordul provinciei, Comitetul Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi a instalat mai multe corturi şi a adus provizii pentru eventualii refugiaţi ce vor traversa Kosovo spre graniţa cu Serbia.

Diplomaţii occidentali sînt de părere că autorităţile de la Pristina vor anunţa independenţa provinciei pe 18 februarie, pentru a împiedica Rusia să convoace o sesiune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU pentru a bloca declaraţia. Şi UE va aproba definitiv misiunea Kosovo săptămîna aceasta, exact înainte ca provincia să-şi declare independenţa, au spus diplomaţi şi oficiali europeni. Sursele citate au spus că cele 27 de state vor folosi o procedură diplomatică discretă pentru aprobarea planului operaţional al misiunii celor 1.800 de poliţişti şi jurişti, ultimul dintre cele patru documente necesare demarării misiunii. În acest fel, documentul nu mai trebuie aprobat de miniştrii Afacerilor Externe, din moment ce liderii europeni au ajuns la un acord în principiu, în luna decembrie, de lansare a misiunii destinată înlocuirii administraţiei ONU în Kosovo. Cum liderii albanezi din Kosovo îşi vor declara independenţa probabil duminică, în pofida opoziţiei exprimate de Belgrad şi Moscova, miniştrii UE ai Afacerilor Externe urmează să participe la reuniunea lor lunară în ziua următoare, la Bruxelles. Rusia afirmă că trimiterea misiunii este ilegală, dar juriştii UE susţin că rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate ONU, adoptată în 1999 după atacul NATO asupra Serbiei, asigură o bază legală pentru această operaţiune.

UE a aprobat şi înfiinţarea funcţiei de Înalt Reprezentant Civil pentru Kosovo, funcţie în care a fost numit olandezul Pieter Feith, care va monitoriza misiunea de poliţie şi justiţie şi implementarea de către Guvernul kosovar a standardelor de protecţie a minorităţii sîrbe din provincie. Misiunea UE va avea nevoie de 120 de zile pentru a se defăşura şi pentru a prelua activităţile misiunii ONU din Kosovo. Diplomaţi UE şi oficiali speraseră că secretarul general al NATO, Ban Ki-moon, va acorda măcar un sprijin vag misiunii UE, deşi Rusia a blocat adoptarea unei rezoluţii privind Kosovo în Consiliul de Securitate. Însă, Ban Ki-moon a refuzat să comenteze cu privire la legitimitatea acţiunii UE, la presiunile Rusiei care consideră că misiunea europeană subminează autoritatea Consiliului de Securitate. Între 20 şi 22 de state UE vor recunoaşte probabil rapid independenţa Kosovo, dar cel puţin cinci - Ciprul, Grecia, România, Slovacia şi Spania - nu o vor face imediat. Ciprul se opune cel mai vehement, temîndu-se că dosarul Kosovo va fi considerat un procedent de către separatiştii din Republica Turcă a Ciprului de Nord.

Serbia şi-a anunţat, la rîndul său, intenţia de a anula orice decizie a Kosovo de a proclama unilateral independenţa şi va demara proceduri juridice împotriva oricărui stat care va recunoaşte provincia, a declarat preşedintele sîrb, Boris Tadic, în Germania, unde participă la summit-ul pentru securitate. Acesta a mai spus că speră ca toate ţările din regiune să se abţină în momentul în care provincia Kosovo va dori să îi fie recunoscută independenţa. Şi premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, le-a cerut luni sîrbilor din Bosnia-Herţegovina să îşi păstreze calmul în eventualitatea unei viitoare proclamări a independenţei provinciei Kosovo. În 2006, liderii sîrbi din Bosnia, printre care Milorad Dodik, a lăsat să se înţeleagă că o eventuală independenţă a Kosovo ar putea fi un model de urmat pentru comunitatea lor. În ultimul timp, premierul Dodik s-a abţinut să asocieze soarta Kosovo de cea a Republicii Srpska care, împreună cu Federaţia Croato-Musulmană, formează Bosnia-Herţegovina de la încheierea conflictului din 1992-1995. În schimb, mulţi sîrbi bosniaci consideră că frontierele Bosniei ar trebui să fie modificate în cazul în care Kosovo se declară independent.