Cei care regretă amarnic, a doua zi, chefurile udate din plin cu băutură cu siguranţă nu găsesc vreo parte pozitivă în simptomele de greaţă, somnolenţă sau poticneală. Specialiştii în neurologie ai Universităţii din Utah au aflat că, atunci când regiunea creierului numită habenula lateralis este inactivată la şobolani, aceştia beau în mod repetat şi în exces şi sunt mai puţin capabili să înveţe din experienţă. Studiul are implicaţii în înţelegerea comportamentului ce conduce la dependenţa de alcool.

FACTORI FIZIOLOGICI În timp ce presiuni sociale complexe contribuie la alcoolism, o parte de vină o au şi mai mulţi factori fiziologici. Alcoolul este un drog de abuz, câştigându-şi statutul pentru că “gâdilă” sistemul de recompensă din creier, determinând eliberarea de neurotransmiţători ai stării de bine. Efectele de temut provin din consumul exagerat de alcool, dar este puţin înţeles modul în care sunt controlate aceste mecanisme. Cercetătorii americani înclină să creadă că ceea ce declanşează comportamentul de dependenţă este inactivarea regiunii habenula lateralis din creier. Aceştia au efectuat un experiment pe şobolani, pe care i-au separat în două grupuri: unul “tratat” cu alcool, celălalt cu o dietă normală. Când şobolanii din primul grup au avut acces intermitent la o soluţie cu 20% alcool timp de mai multe săptămâni, au exagerat mai rapid consumul şi au băut mai mult decât şobolanii din celălalt grup. Şi la oameni, lipsa de moderaţie este ceea ce separă un băutor social de cineva care devine alcoolic.

A ÎNVĂŢA DIN EXPERIENŢĂ Habenula lateralis se activează prin experienţele rele, sugerând că, fără această regiune, şobolanii pot bea mai mult, deoarece nu reuşesc să înveţe din experienţele negative ale consumului exagerat. Cercetătorii au testat ipoteza de a da şobolanilor un suc dulce, apoi injectându-le o doză de alcool suficient de mare pentru a cauza efecte negative. Este acelaşi tip de învăţare ce mediază răspunsul la intoxicaţii alimentare. Cu toate acestea, şobolanii care prezentau regiunea habenula lateralis inactivă căutau mai mult suc decât celelalte animale din grupul de control, chiar dacă acest lucru a însemnat o repetare a experienţei rele.

Concluziile studiului ar putea explica rezultatele din analizele clinice anterioare, care demonstrau că bărbaţii care au fost mai puţin sensibili la efectele negative ale alcoolului au băut mai mult şi au mai multe şanse de a deveni băutori cronici, cu probleme, mai târziu în viaţă. Cercetările arată că habenula lateralis lucrează în unul din două moduri. Regiunea poate regla cât de rău se simte o persoană după ce a băut peste măsură. Alternativ, poate controla cât de bine o persoană învaţă din experienţa sa negativă. Acţiunile viitoare ale persoanei se vor negocia între cele două posibilităţi. Dacă am putea înţelege circuitele creierului care controlează sensibilitatea la efectele nocive ale alcoolului, atunci s-ar putea anticipa predispoziţia unei persoane de a deveni alcoolic sau nu.