Candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană la funcția de președinte al R. Moldova, Marian Lupu, nu a întrunit 61 de voturi, vineri, la alegerile din Parlament, prima tentativă de alegere a șefului statului fiind considerată eșuată. La scrutin au participat 58 de deputați AIE, deputatul independent Mihai Godea și Grupul Dodon, format din trei deputați. Aceştia din urmă au votat împotrivă. În aceste condiţii, președintele nu a putut fi ales. După numărarea voturilor, 58 de voturi au fost favorabile, trei împotrivă iar un buletin a fost gol, fiind nevalidat. Pentru alegerea şefului statului erau necesare 61 de voturi din partea celor 101 deputaţi ai Parlamentului. Niciun grup sau alianţă politică din Parlament nu dispune, de doi ani şi jumătate, de această majoritate în Parlament, în ciuda faptului că au fost convocate două scrutinuri legislative anticipate. După un eventual al doilea eşec, se dizolvă Parlamentul şi se convoacă alegeri legislative anticipate.

Un grup de tineri au protestat, vineri, în faţa Parlamentului de la Chişinău, pentru că nu a fost ales preşedintele. Aceştia au afişat o pancartă cu inscripţia ”Parlament impotent” şi au cerut demisia deputaţilor. În cei 20 de ani de independenţă, R. Moldova a avut doar trei preşedinţi aleşi, doi desemnaţi prin vot direct de către popor şi unul votat de Legislativ. Parlamentul nu a reuşit să-l aleagă, însă, pe cel de-al patrulea şef de stat. Astfel, din septembrie 2009 şi până în prezent, R. Moldova a avut doi preşedinţi interimari şi deja au fost convocate două scrutinuri legislative anticipate.

SMIRNOV A PIERDUT TRANSNISTRIA Comisia Electorală Centrală din Transnistria, regiune separatistă din estul R. Moldova, a declarat valabile alegerile prezidenţiale care s-au desfăşurat duminică, nerecunoscute pe plan internaţional. Astfel, liderul separatist Igor Smirnov a pierdut şansa unui nou mandat. Comisia a anunţat desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin la 25 decembrie, în care se vor confrunta Evgheni Şevciuk şi Anatoli Kaminski. Instituţia a respins astfel cererea lui Igor Smirnov de invalidare a alegerilor. Potrivit rezultatelor finale prezentate vineri, fostul şef al Sovietului Suprem (aşa-zisul legislativ) de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a obţinut 38,5% din voturi, actualul şef al Sovietului Suprem, Anatoli Kaminski, 26,3%, iar Smirnov, ceva mai puţin de 25% din numărul total de voturi. În aceste condiţii, Igor Smirnov, care a condus Transnistria 20 de ani şi care la toate cele patru scrutine anterioare a câştigat cursa electorală din primul tur, pierde orice şansă de a mai conduce regiunea separatistă.

Campania electorală din Transnistria a fost marcată de retragerea susţinerii Moscovei pentru Igor Smirnov şi apariţia mai multor informaţii compromiţătoare, mai ales în presa rusă, despre familia acestuia, învinuită de delapidări uriaşe. Presa rusă a comentat că favoritul Moscovei în acest scrutin este Kaminski. Autorităţile de la Chişinău, care la fel ca şi comunitatea internaţională nu recunosc alegerile din Transnistria, au evitat să comenteze situaţia din regiune, dar premierul Vlad Filat a declarat că dialogul pentru identificarea unei soluţii pentru reglementarea conflictului va continua. În prezent, cetăţenii R. Moldova trebuie să achite o taxă pentru a merge în Transnistria. Pe de altă parte, mai mulţi experţi de la Chişinău consideră că indiferent de rezultatele aşa-ziselor alegeri din Transnistria, există puţine şanse ca ele să influenţeze pozitiv negocierile cu Chişinăul şi procesul de reglementare a conflictului transnistrean, deoarece regiunea este controlată de facto de Federaţia Rusă.

AJUTOR DIN CHINA R. Moldova va primi un ajutor financiar nerambursabil de 9,5 milioane de dolari, cel mai mare grant acordat până acum R. Moldova de către China. ”Acest ajutor nerambursabil pe care ni-l oferă China trebuie să se regăsească în rezolvarea problemelor şi în mod special pentru oamenii care au dificultăţi şi nevoie. Vom veni cât mai curând cu propuneri concrete de proiecte pentru a fi implementate în cadrul acestei asistenţe financiare”, a declarat prim-ministrul Vlad Filat. Banii vor fi utilizati pentru finanţarea şi implementarea proiectelor de infrastructură, în special renovarea reţelelor de apeduct. Mai exact, Guvernul trebuie să prezinte părţii chineze proiecte concrete, în baza cărora să fie oferite finanţările.