Preşedintele interimar al R. Moldova a semnat, marţi, în faţa presei, decretul de dizolvare a Parlamentului şi a stabilit data alegerilor anticipate pentru 28 noiembrie. „Îmi pare rău să vin cu acest decret, întrucât cetăţenii au votat pentru schimbare, iar această schimbare a avut mandatul de patru ani. Ne-a reuşit doar să începem această schimbare. Nu poţi realiza programul asumat pentru patru ani într-un an de zile, mai ales în contextul unei crize politice”, a declarat Mihai Ghimpu. Totodată, s-a arătat convins că cetăţenii care au pledat pentru schimbare sunt gata să o ducă până la capăt. Decretul intră în vigoare la 29 septembrie. Chiar după decretul de dizolvare, Parlamentul moldovean va mai putea activa, dar va avea prerogative reduse şi nu va putea adopta legi organice sau constituţionale. Legislativul de la Chişinău a fost dizolvat deoarece nu a reuşit alegerea preşedintelui ţării.

Soarta R. Moldova rămâne incertă. Lipsa unui consens între liderii forţelor democratice este cea mai spinoasă problemă. Liderii Partidului Liberal, Partidului Democrat şi Alianţei Moldova Noastră au criticat gestul premierului moldovean Vlad Filat de asumare a răspunderii Guvernului pentru aprobarea modificărilor la Legea Bugetului pe 2010, acuzându-l de populism. Şi preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, şi-a exprimat dezaprobarea faţă de decizia lui Vlad Filat. În cadrul unei şedinţe AIE, Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al Partidului Democrat, a apreciat că asumarea răspunderii de către Guvern „traduce dorinţa lui Filat de a arăta mai bine la sfârşit de mandat”. La rândul său, Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului şi liderul Alianţei Moldova Noastră, a declarat, înainte de şedinţă, că decizia a fost marcată de „elemente de mare populism electoral”. Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a afirmat că decizia lui Filat reprezintă „o sfidare a Parlamentului, a AIE”. Grupul parlamentar al Partidului Liberal Democrat, condus de Vlad Filat, a hotărât să părăsească şedinţa AIE, din cauza tonului grav adoptat faţă de acesta.

Şi ideea aderării R. Moldova la uniunea vamală creată de Rusia, Belarus şi Kazahstan pare a fi la fel de nerealistă ca şi integrarea europeană a acestei ţări. Propunerea a fost făcută de Valeriu Pasat, noul lider al Partidului Umanist din R. Moldova. Unii analişti cred că Valeriu Pasat, fost ministru al Apărării şi fost director al Serviciului de informaţii şi securitate, ar putea să candideze la funcţia de preşedinte, deţinând un rol de compromis care ar pune capăt disputelor între PCRM şi AIE. Beneficiind de sprijinul mitropolitului Vladimir, al Chişinăului şi al întregii Moldove, Valeriu Pasat intenţionează să pledeze pentru ideea uniunii vamale. Premierul Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că este deschis aderării altor ţări la uniunea vamală, iar vicepremierul rus Igor Şuvalov a declarat că Moscova nu se opune participării R. Moldova la proiecte în cadrul uniunii vamale.

Pe de altă parte, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) apreciază că este posibilă reluarea, anul acesta, a negocierilor oficiale în formatul 5+2, pe tema crizei transnistrene. Reprezentanţii R. Moldova şi Transnistriei, precum şi cei ai Rusiei, Ucrainei şi OSCE au finalizat marţi două zile de discuţii informale la sediul OSCE de la Viena. Negocierile în formatul 5+2 (R.Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina şi OSCE, precum şi UE şi SUA în calitate de observatori) au fost suspendate în 2006, fiind reluate în 2008, cu medierea Moscovei. Noi discuţii informale sunt programate la jumătatea lunii noiembrie.