Tensiunea crește cu fiecare moment care apropie deschiderea urnelor în alegerile legislative din Grecia, cu atât mai mult cu cât victoria partidului stângii radicale Syriza pare sigură. Cancelarul german, Angela Merkel, a părut, la rândul său, resemnată și a declarat vineri că Grecia trebuie să facă în continuare parte din istoria europeană, în contextul în Syriza este ostilă politicii de austeritate impuse de UE. La începutul lunii ianuarie, liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declarat că vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii internaţionali în schimbul unui împrumut de 240 de miliarde de euro. Vrea, de asemenea, să negocieze restructurarea datoriei publice.

            Aflată în pragul falimentului, Grecia este din 2010 sub asistența financiară masivă a Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Fondului Monetar Internațional. Totodată, euro a coborât vineri la cel mai jos nivel faţă de dolar din ultimii peste 11 ani, pe fondul anunţului BCE privind începerea programului de achiziţii de obligaţiuni începând cu luna martie şi al îngrijorărilor legate de alegerile din Grecia, care ar putea fi câştigate de un partid anti-austeritate. Moneda unică europeană s-a depreciat cu 1,2% faţă de dolar, la 1,1234 dolari pe unitate, la ora 10.00 la Londra, marcând cel mai scăzut nivel din luna septembrie 2003 până în prezent.

            Alegerile anticipate de duminică, din Grecia, ca urmare a eşecului votării unui nou preşedinte, dau mari dureri de cap în primul rând grecilor. Ciclul electoral deschide o perioadă frenetică, marcată prin alegeri legislative, urmate de prezidenţiale în 15 zile şi un nou scrutin legislativ până la începutul lunii martie, dacă partidele nu reuşesc să ajungă la un acord privind formarea unui Guvern. Trebuie spus și că un alegător din zece era indecis cu cinci zile înaintea scrutinului.

DEMOCRAȚIA ESTE ÎN CORZI! Grecii vor alege 300 de deputaţi în cadrul unui scrutin proporţional: 238 vor fi aleşi în cele 50 de circumscripţii din ţară, iar 12, în general personalităţi, vor fi aleşi pe liste de stat, ceea ce îi scuteşte de nevoia de a face campanie. În plus, partidul care se clasează pe primul loc dispune de un bonus de 50 de mandate suplimentare, care se alocă următorilor candidaţi de pe listă. Pe de altă parte, numai partidele care întrunesc 3% din voturi pot avea deputaţi. Miza este prin urmare ca partidul clasat pe primul loc să obţină 151 de mandate, adică majoritate absolută. Acest scop era uşor de atins în urmă cu câţiva ani, când existau două mari partide rivale: ND, de dreapta şi Pasok, de stânga, care obţineau scoruri de circa 40 de procente şi apoi câştigătorul primea şi bonusul de mandate.

            În pofida unei polarizări puternice, duminică nu se vor mai înregistra astfel de scoruri. Pasok a scăzut la 5% din intenţiile de vot, din cauza crizei. Astfel, ar trebui ca primul partid să obţină 35,6% din voturi şi ca un total de 12% din alegători să voteze pentru partide care nu obţin câte trei procente fiecare pentru a deţine majoritatea absolută, iar liderul său să devină automat premier. În prezent, favoritul scrutinului este considerat partidul Syriza, creditat cu cel mult 35% din intenţiile de vot. Dacă nu obţine această majoritate absolută, liderul partidului clasat pe primul loc va merge încă de luni la preşedintele Carolos Papoulias, care îi va încredinţa ”un mandat exploratoriu” de trei zile pentru a încerca să găsească alianţe ferme cu alte partide, pentru a întruni un total de cel puţin 151 de deputaţi. Dacă această procedură eşuează, președintele Papoulias îi va încredinţa acelaşi mandat de trei zile partidului clasat pe locul al doilea şi, în cazul unui nou eşec, partidului de pe locul 3. Carolos Papoulias poate încerca, de asemenea, să discute cu partidele pentru a forma o mare coaliţie naţională, având în vedere situaţia economică dificilă a ţării. Dar în caz de eşec, vor fi organizate noi alegeri legislative la începutul lui martie şi între timp va exista o mare instabilitate politică.

CINE SĂ FIE PREȘEDINTE? Lucrurile se vor complica și mai mult cu un scrutin prezidenţial. Alegerile legislative de la 25 ianuarie sunt, de fapt, consecinţa dizolvării Parlamentului, provocată în decembrie de refuzul a peste două cincimi dintre deputaţi de a-l alege în locul lui Carolos Papoulias, al cărui mandat expiră în martie, pe candidatul propus de actualul Guvern al lui Antonis Samaras (ND), fostul comisar european Stavros Dimas. Constituţia greacă prevede că, în acest caz, noua Cameră a Deputaţilor, fie că s-a format un Guvern sau nu, procedează imediat după constituirea sa la alegerea preşedintelui republicii. Primul tur de scrutin ar putea avea loc la 7 februarie, urmat de alte două, dacă va fi cazul, la interval de cinci zile.

            Săptămâna aceasta au apărut zvonuri că Syriza, dacă va câştiga, îl va propune în acest post, în principal onorific, pe actualul comisar european al Greciei, Dimitris Avramopoulos, membru al ND, dar apreciat de Syriza. Dimitris Avramopoulos a apreciat, însă, că acest zvon este ”nefondat”.

BUTURUGA MICĂ... Partidele mici din Grecia vor încerca să obţină o poziţie cât mai bună în Parlament, mai ales că vor avea șansa istorică să aibă un vot decisiv în alegerea președintelui. To Potami, în traducere Râul, este un partid creat în primăvara lui 2014, de o fostă vedetă de televiziune, Stavros Theodorakis, de 51 de ani. Partidul a reuşit să întrunească 6,6% din voturi la alegerile europene din mai, trimiţând doi deputaţi din cei 21 repartizați țării în Parlamentul European. To Potami concurează de pe poziţia celui de-al treilea partid grec, care se laudă că ”va proteja ţara în special de corupţie”. Formaţiunea de centru-stânga, pro-europeană, ar putea sprijini o coaliţie, fie că va fi condusă de Syriza sau de Noua Democraţie.

            Socialiștii din PASOK sunt în premieră în postura unui partid mic. Fost rival etern al formaţiunii Noua Democraţie, partidul care a dominat viaţa politică greacă timp de 30 de ani nu mai este decât umbra a ceea ce era. Partidul a fost afectat de măsurile de austeritate, iar mulţi dintre membrii săi s-au alăturat Syriza în ultimii patru ani. Partener minor în coaliţia de guvernământ condusă de ND, Pasok a obţinut opt procente şi două mandate în Parlamentul European. Sondajele îl creditează în prezent cu doar 5% din voturi. Pasok este pregătit să se alieze din nou cu ND sau să se alăture Syriza, care nu pare însă dispus să accepte această variantă.

            Zori Aurii este poate cel mai periculos partid din Grecia. Aproape jumătate dintre cei 18 deputaţi ai partidului de extremă-dreapta aleşi în 2012 sunt în închisoare, iar 70 de aleşi şi militanţi îşi aşteaptă procesele pentru apartenenţă la o organizaţie criminală. Cu toate acestea, Zori Aurii s-a clasat pe locul al treilea la alegerile europene, obţinând 9,4 procente şi trei mandate în PE. Partidul este creditat în prezent cu 5% din voturi, iar unii alegători, fără a împărtăşi ideile sale violente împotriva imigraţiei, dau asigurări că vor să îl susţină în faţa unei acţiuni judiciare pe care o consideră motivată politic. Nici ND şi nici Syriza nu vor să se alieze cu partidul Zori Aurii, al cărui lider a declarat că ”nu este nici cu servitorii austerităţii, nici cu bolşevicii”.

            Comuniștii din cadrul KKE au fost o figură constantă a peisajului politic elen.  KKE îşi menţine poziţiile împotriva UE, SUA şi a NATO. Partidul a obţinut 6,07% şi două mandate de eurodeputat la alegerile europene şi duminică ar putea câştiga între patru și cinci procente din voturi. KKE a ignorat până în prezent o posibilă cooperare cu Syriza.

            ANEL sau Grecii Independenți sunt un partid susţinător al suveranităţii, creat în timpul crizei de un disident de la Noua Democraţie (ND), Panos Kammenos. Deşi de dreapta, partidul a fost aliatul obiectiv al Syriza în decembrie, votând împotriva candidatului la prezidenţiale propus de Guvern. Acest lucru a contribuit la dizolvarea Parlamentului, care a condus la desfăşurarea alegerilor legislative anticipate de duminică. Deocamdată nu se ştie dacă Syriza îi va propune să facă parte din coaliţia sa sau dacă ANEL va depăşi pragul electoral de 3%. În alegerile europene a obţinut 3,43% din voturi şi un mandat de eurodeputat.

            Mișcarea Socialiștilor Democrați este un partid creat de curând de fostul premier Georges Papandreou, deputat Pasok şi fiul celui care a fondat Pasok în 1974, Andreas Papandreou, care era nemulţumit de direcţia luată de partidul său sub conducerea actualului vicepremier Evangelos Venizelos. Demersul lui Georges Papandreou, cunoscut pentru că a fost nevoit în 2010 să dezvăluie starea deplorabilă a finanţelor publice elene, apoi să ceară sprijinul UE şi al FMI, nu este înţeles de toţi. El pare să slăbească Pasok fără a fi însă sigur că va fi reales, având în vedere că formaţiunea este creditată cu 2% din intenţiile de vot.