Ruşii sunt chemaţi duminică la urne pentru a-şi alege viitorul preşedinte, care va avea în premieră un mandat de şase ani, într-un scrutin cu valoare de referendum pentru Vladimir Putin. Sunt aşteptaţi la vot peste 100 de milioane de alegători, iar peste 1,8 milioane vor vota în străinătate, în peste 100 de ţări. Au drept de vot persoanele cu vârsta peste 18 ani.

Potrivit celui mai recent sondaj realizat de centrul independent Levada, Putin va câştiga alegerile din primul tur de scrutin cu 63% - 66% din voturi. Ceilalţi patru candidaţi recunosc, chiar, că nu au şanse prea mari. „Între 43% şi 46% dintre persoanele cu drept de vot sunt pregătite să îl voteze pe Putin. Dintre cei care s-au decis să se prezinte la urne, 63% - 66% îl vor vota pe Putin”, a spus şeful Levada, Lev Gudkov. 35% dintre alegători au îndoieli legate de corectitudinea alegerilor, iar 44% cred că rezultatul nu va fi influenţat de fraude. Pe de altă parte, între 70% şi 71% dintre ruşi au dovedit un interes scăzut pentru scrutin. 15% dintre persoanele chestionate vor vota pentru candidatul Partidului Comunist, Ghennadi Ziuganov, 8% pentru liderul liberal-democrat Vladimir Jirinovski, 6% pentru miliardarul Mihail Prohorov, iar 5% pentru Serghei Mironov, liderul formaţiunii Rusia Justă. Potrivit unui studiu realizat de institutul de stat VTsIOM, Vladimir Putin va obţine 59,9% din voturi. Ghennadi Ziuganov va ocupa a doua poziţie, cu 15,1% din voturi, iar Mihail Prohorov a treia, cu 8,7% din sufragii.

Vladimir Putin va câştiga cu uşurinţă, iar votul este perceput ca un referendum privind activitatea sa, după 12 ani în care a dominat scena politică rusă. După două mandate de patru ani ca preşedinte, el i-a cedat fotoliul aliatului său Dmitri Medvedev, în 2006, şi a devenit premier, dar a menţinut, în general, controlul. Unii ruşi, în special din clasa de mijloc din mediul urban, au primit cu nemulţumire decizia sa de a candida pentru un al treilea mandat. Această nemulţumire, căreia i s-au adăugat acuzaţiile de fraudă după alegerile parlamentare din decembrie, au dus la cele mai ample proteste ale opoziţiei organizate la Moscova după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Putin a contraatacat, prezentându-se ca cel care a salvat Rusia de la instabilitate în anii \'90 şi i-a redat statutul de putere mondială, capabilă să reziste „planurilor de hegemonie ale Occidentului”. Cea mai mare importantă întrebare în legătură cu alegerile prezidenţiale de duminică, din Rusia, nu este dacă premierul Vladimir Putin va câştiga, ci câte mii de persoane vor ieşi după aceea pe străzi pentru a protesta faţă de victoria sa.

Vladimir Putin a refuzat să participe la dezbateri publice cu opozanţii săi, alegând să îşi publice opiniile politice în articole sau pe bloguri. În pofida corupţiei şi birocraţiei ce afectează toate cele nouă fusuri orare ale ţării şi a aparentei incapacităţi a regimului Putin de a schimba această situaţie în ultimii 12 ani la putere, Vladimir Putin insistă asupra ideii că un guvern mare este în interesul Rusiei. Platforma sa electorală promite o cooperare strânsă între Guvern şi companiile mari, precum şi susţinere generoasă din partea Executivului pentru cetăţenii cu venituri mici. Proiectele impresionante de infrastructură în Extremul Orient şi zona arctică, ştiinţa, explorarea spaţiului şi susţinerea şi popularizarea culturii unice a Rusiei ar trebui să primească finanţări mari din partea statului. În plus, la mijlocul lunii februarie, Putin a pledat într-un articol pentru cea mai importantă consolidare a forţei armate a ţării după cel de-al Doilea Război Mondial, ce include achiziţionarea de zeci de submarine nucleare noi, a sute de avioane de luptă şi înfiinţarea unei armate de 100 de brigăzi care să poată fi desfăşurată oriunde de-a lungul graniţelor de 57.000 de kilometri ale Rusiei în mai puţin de 24 de ore. Rusia ar trebui să îşi continue relaţiile strânse cu China şi să se opună SUA în ceea ce priveşte schimbarea de regim în Orientul Mijlociu şi planurile de scut antirachetă în Europa, ce ameninţă capacitatea de disuasiune nucleară a Moscovei.

Presa rusă de stat a prezentat platforma de campanie a lui Putin în totalitate, precum şi toate vizitele sale la baze militare, fabrici, şcoli şi spitale. Candidaţii de opoziţie au fost pur şi simplu ignoraţi. Între timp, presa critică faţă de actualul premier, destul de redusă, a fost vizată de inspecţii fiscale şi revizuiri ale autorizaţiilor de funcţionare sau chiar cumpărată de grupuri apropiate lui Putin. Contracandidaţii lui Putin par doar să confirme sloganul oficial că numai el poate conduce ţara. Comunistul Ghenadi Ziuganov vrea o întoarcere la Uniunea Sovietică. Ultranaţionalistul Vladimir Jirnovski a cerut ca Rusia să invadeze Alaska. Independentul Mihail Prohorov este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, o ţară unde oligarhii sunt detestaţi. Iar candidatul pro-european Serghei Mironov a admis clar că nici el, nici alţi candidaţi nu au nicio şansă de a-l învinge pe Putin. Cea mai puternică opoziţie faţă de cel mai puternic politician rus ar putea fi, de fapt, strada.

Un număr fără precedent de observatori sunt aşteptaţi la alegeri atât din partea candidaţilor, cât şi din partea organizaţiilor independente. Însă şeful Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Ciurov, a avertizat că un număr exagerat de observatori nepregătiţi corespunzător ar putea obstrucţiona procesul de vot. În urma acuzaţiilor de fraude apărute după legislativele din decembrie, până la 176.000 de observatori sunt aşteptaţi la secţiile de vot duminică. Două mişcări independente de monitorizare au fost formate pentru a recruta observatori voluntari, Liga Alegătorilor, formată în ianuarie de un grup de personalităţi publice care au jucat un rol proeminent în protestele din decembrie, şi Rosvîborî, condusă de bloggerul şi activistul anticorupţie Aleksei Navalnî. Ambele organizaţii cooperează cu cele care au monitorizat alegerile parlamentare din decembrie, precum Golos, cel mai vechi institut de acest fel din Rusia. Metodele folosite pentru a atrage observatori includ clipuri pe YouTube şi chiar aplicaţii pentru telefoanele mobile. Comisia Electorală Centrală promite că scrutinul de duminică va fi cel mai transparent din istoria ţării. Milioane de camere video de supraveghere au fost instalate, pentru ca oricine să poată urmări votul din orice secţie pe Internet.