LA VOT! Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat că a finalizat luni expedierea materialelor necesare votării către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în vederea asigurării bunei desfăşurări a procesului de vot în străinătate, la alegerile europarlamentare şi referendumul naţional din 26 mai. Pentru cele 441 de secţii de votare înfiinţate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis 4.000.500 de buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional, se arată într-un comunicat transmis de MAE. Au fost distribuite câte 1.333.500 de buletine de vot pentru alegerea candidaţilor României în Parlamentul European, pentru întrebarea nr. 1, respectiv pentru întrebarea nr. 2 de la referendumul naţional. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a expediat 1.301.230 de timbre autocolante şi 2.147 de ştampile cu menţiunea „votat“. „Este cel mai mare număr de buletine de vot distribuite secţiilor de votare din străinătate la un proces electoral, Ministerul Afacerilor Externe asigurându-se că vor fi îndeplinite toate condiţiile pentru ca votul la scrutinele din 26 mai 2019 să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Numărul buletinelor de vot a fost stabilit ca urmare a estimărilor realizate de misiunile diplomatice, ţinând cont de prezenţa la vot la procesele electorale anterioare şi distribuţia teritorială a comunităţilor româneşti, precum şi de estimările privind intenţia participării la vot realizate pe baza informaţiilor transmise şi a intenţiilor exprimate de cetăţenii români în cadrul consultărilor pe care misiunile diplomatice ale României le-au organizat cu comunităţile româneşti din străinătate“, potrivit MAE. Lista secţiilor de votare organizate în străinătate şi adresele acestora pot fi consultate pe pagina de internet a MAE (http://www.mae.ro/node/48090). Alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele.

CE ȘI CUM Dacă partea nr. 1 e cât de cât simplă (europarlamentari), a doua (referendum) e ușor complicată. În opinia eurodeputatului ALDE Norica Nicolai, candidată la un nou mandat în PE, referendumul pe justiție din 26 mai nu poate fi validat, pentru că induce nevoia unor schimbări constituționale, iar acest lucru nu este posibil - „Referendumul este electoral, el antrenează modificări legislative. Sunt două decizii ale CCR care ne spun că nu este de admis un referendum care va duce la modificarea Constituției, pentru că acolo Constituția și legile reglementează o altă procedură. Rămâne la latitudinea fiecăruia să se prezinte și să voteze cu DA sau NU“. Întrebată la RFI de ce nu ar fi posibil ca parlamentarii să deschidă o dezbatere despre modificarea Constituției, Nicolai a răspuns - „Pentru că, în momentul de față, Parlamentul nu are o majoritate care să-i permită să abordeze o reformă constituțională. Avem niște reguli foarte clare“. Cele două întrebări, la care românii pot răspunde cu DA sau NU sunt următoarele - „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție?“ și „Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, corelat cu extinderea dreptului de a ataca OUG direct la Curtea Constituțională?“. Potrivit Registrului electoral, 5,6 milioane de români trebuie să răspundă cu DA la ambele întrebări pentru succesul referendumului inițiat de președintele Klaus Iohannis. Trecând peste faptul că poate unii ar vrea să zică DA doar la o parte din întrebări (OK, poate amnistie, dar nu-i grația imediat), referendumul în sine este unul consultativ și, în lipsa majorității parlamentare care să pună în aplicare rezultatele, el ar putea rămâne fără efecte juridice. S-a mai întâmplat asta în 2009, când Traian Băsescu a făcut referendum pentru modificarea structurii Parlamentului.