Secţiile de vot s-au deschis, ieri, la ora locală 7.00, în Bosnia-Herţegovina, în cadrul scrutinului general la care aproximativ 3,1 milioane de alegători erau chemaţi să reînnoiască instituţiile centrale şi regionale ale ţării. Cetăţenii cu drept de vot urmau să îi desemneze pe membrii preşedinţiei tripartide centrale a ţării, pentru care candidează cei trei titulari din prezent, Zeljko Komsic (croat), Haris Silajdzic (musulman) şi Nebojsa Radmanovic (sârb). Au fost aleşi şi 42 de deputaţi ai Parlamentului federal.

De la sfârşitul războiului defăşurat între anii 1992-1995, Bosnia-Herţegovina este formată din două entităţi, Republika Srpska şi Federaţia Croato-Musulmană, care dispun fiecare de o largă autonomie şi au propriile instituţii. În Republika Srpska, alegătorii vor reînnoi cele 83 de mandate ale Parlamentului şi vor alege preşedintele entităţii sârbe, un post la care aspiră premierul în exerciţiu şi lider al comunităţii sârbe, Milorad Dodik. În Federaţia Croato-Musulmană, alegătorii îi vor alege pe cei 98 de deputaţi din Parlament, precum şi membrii adunărilor din cele zece cantoane care o compun.

Campania electorală a fost dominată de retorica naţionalistă a principalilor oficiali politici. Sârbii din Bosnia-Herţegovina au insistat asupra menţinerii autonomiei de care dispun, Milorad Dodik ameninţând cu secesiunea Republicii Srpska dacă această autonomie este pusă în pericol. La rândul lor, musulmanii s-au alarmat cu privire la o eventuală sciziune a ţării şi au făcut apel, din contră, la o consolidare a statului central bosniac. Comunitatea internaţională doreşte, de asemenea, o astfel de centralizare, pentru a facilita reformele necesare perspectivelor europene ale ţării. Rata de participare a fost de 55,3% în alegerile generale din 2006 şi nu ar trebui să fie superioară anul acesta.