Democraţia parlamentară olandeză se bazează în principal pe Camera Inferioară a Legislativului de la Haga, cu 150 de membri aleşi pentru un mandat de patru ani, prin reprezentare proporţională. În urma scrutinului de ieri, rezultatele oficiale definitive vor fi anunţate abia la 27 noiembrie, după numărarea tuturor voturilor din străinătate şi calcularea numărului de mandate ce revin fiecărei formaţiuni politice. Noul Parlament va organiza prima sa sesiune oficială la 30 noiembrie.

Premierul Jan Peter Balkenende i-a prezentat, în mod oficial, reginei Beatrix demisia Guvernului său de centru-dreapta, miercuri, în ziua alegerilor legislative. După alegeri, regina va desemna un aşa-numit mediator iniţial, care face parte, de obicei, din partidul care a obţinut cele mai multe locuri în Parlament. Mediatorul iniţial discută cu alţi lideri politici, încercînd să obţină un acord asupra unei coaliţii de guvernare şi îi raportează concluziile monarhului. După aceea, regina însărcinează un mediator final, care este de obicei aceeaşi persoană cu mediatorul iniţial, să formeze Guvernul. Procedura de formare a coaliţiei poate dura cîteva luni.

În mod tradiţional, partidul care a cîştigat alegerile formează o coaliţie cu cea de-a doua formaţiune ca mărime, pentru a-şi asigura majoritatea mandatelor, însă sînt posibile şi alte combinaţii şi au existat şi coaliţii formate din mai mult de două partide. Premierul este - de obicei, dar nu neapărat - membru al celei mai mari formaţiuni din coaliţie. Membrii Camerei Superioare a Parlamentului sînt desemnaţi de consiliile locale, o dată la patru ani. Ambele Camere ale Parlamentului pot cere lămuriri unui ministru, referitoare la orice subiect şi pot studia estimările bugetare ale acestuia. Camera Inferioară are şi dreptul de a înainta proiecte de legi şi de a aduce amendamente la propunerile legislative ale guvernului.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, Partidul Creştin-Democrat, formaţiunea premierului Jan Peter Balkenende, în vîrstă de 50 de ani, ar obţine circa de 45 de mandat, în timp ce principalul partid de opoziţie, Laburist, condus de Wouter Bos, cu şapte ani mai tînăr, între 31 şi 39 de mandate. Prin urmare, niciuna dintre formaţiuni nu va beneficia de o majoritate clară. Scrutinul proporţional, pe liste integrale, are un singur tur, la care participă 24 de partide. Astfel, se preconizează că nu se va forma o majoritate absolută, ci vor urma negocieri pentru formarea unei coaliţii guvernamentale. Calculele matematice oferă cele mai multe şanse unei "mari coaliţii formată din creştin-democraţi şi Partidul Muncii, laburist, tipul de Guvern cel mai frecvent în Olanda, după război.