Birourile de vot din R. Moldova s-au deschis miercuri, pentru alegerile legislative anticipate, care ar putea scoate ţara din criza politică în care a plonjat după precedentul scrutin, urmat de revolte şi dizolvarea Parlamentului. Circa 2,6 milioane de alegători au fost chemaţi să voteze în intervalul orar 07.00-21.00 şi au putut alege între opt partide, între care şi Partidul Comuniştilor, aflat la putere din 2001. Sondajele de la închiderea secţiilor de votare plasează PCRM pe primul loc, cu 41,7% din voturile exprimate, dar fără a obţine majoritatea de 61 de deputaţi din totalul de 101, necesară alegerii şefului statului, în timp ce patru partide de opoziţie au şansa de a trece pragul electoral de 5% pentru a fi reprezentate în Parlament. Victoria zdrobitoare a comuniştilor la alegerile legislative din aprilie a condus la manifestaţii care au degenerat în revolte, soldate cu devastarea Parlamentului şi a preşedinţiei. Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a fost constrîns, în iunie, să dizolve Legislativul proaspăt ales, în lipsa unui compromis cu opoziţia privind alegerea succesorului său, el însuşi fiind nevoit să renunţe la funcţie după două mandate consecutive.

Peste 50% dintre alegătorii moldoveni au votat pînă miercuri la ora 19.00., conform estimărilor Comisiei Electorale Centrale. Comisia Electorală Centrală a precizat că, potrivit estimărilor, 755.000 de alegători au votat pe listele de bază, iar alţi peste 33.000, pe liste suplimentare. Conform noilor prevederi ale Codului Electoral, alegerile parlamentare pot fi validate dacă la vot participă cel puţin o treime dintre alegători. În cele 33 de secţii de votare deschise în străinătate au votat, pînă la ora 16.00., 6.456 de cetăţeni moldoveni (66,2% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale). Cele două secţii de votare din SUA au fost deschise mai tîrziu în cursul zilei, datorită diferenţei de fus de orar. Cea mai mare prezenţă la vot s-a înregistrat la Bucureşti, 2.083 de alegători. Autorităţile de la Chişinău au trimis la secţiile de vot din străinătate aproape 64.000 de buletine de vot, majoritatea cetăţenilor moldoveni votînd pe liste suplimentare. La alegerile din 5 aprilie, la secţiile de vot din afara ţării au votat aproape 17.000 de cetăţeni moldoveni.

Doi membri ai opoziţiei, răniţi într-un incident armat

Doi reprezentanţi ai Alianţei Moldova Noastră au fost răniţi de către o persoană ce însoţea reprezentanţi ai PCRM la o secţie de votare din localitatea Sîngera, după ce observatorii din partea opoziţiei au atras atenţia asupra unor încălcări comise de comunişti. Ştefan Bumbu, liderul local al AMN din Sîngera, municipiul Chişinău şi fiul său au fost răniţi în urma unui atac armat din partea unei persoane neidentificate, aflată în compania a doi consilieri PCRM. Lui Ştefan Bumbu, care este şi viceprimarul localităţii, i s-a aplicat o lovitură puternică în faţă, iar fiul său este rănit la picior şi a fost internat la spital, după ce poliţiştii l-au dus mai întîi la Comisariatul de poliţie Botanica din Chişinău, pentru a-l interoga. Potrivit lui, persoana neidentificată a tras după ce reprezentanţii AMN au cerut comuniştilor să înceteze acţiunile considerate încălcări ale normelor electorale - aceştia transportau alegători la secţia de votare cu microbuzul. Osipov a declarat că situaţia în localitate s-a tensionat la maxim, iar atacul armat din partea comuniştilor poate genera o reacţie necontrolată.

Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a declarat presei că CEC a trimis o echipă care să investigheze cazul, însă din primele informaţii incidentul s-ar fi produs nu la secţia de votare, ci în sat şi deci nu are nicio legătură cu procesul electoral propriu-zis. Leonid Bujor, preşedintele organizaţei de partid din municipiul Chişinău a declarat că atacul a avut loc în zona primăriei şi a secţiei de poliţie, însă reprezentanţii forţelor de ordine nu au intervenit în niciun fel.

Voronin cere României să renunţe la trecutul său istoric, dacă vrea relaţii bune cu R. Moldova

”România trebuie să se dezică de trecutul său istoric şi de naţionalism, dacă vrea să aibă relaţii bune cu R. Moldova”, a declarat miercuri, la ieşirea de la urne, preşedintele în exerciţiu al R. Moldova. El a precizat, de asemenea, că regimul de vize pentru România va fi eliminat doar atunci cînd UE va elimina vizele pentru cetăţenii moldoveni. Referindu-se la situaţia de după alegeri, liderul comunist a spus că aşteaptă să vadă cine va intra în Parlament pentru a lua o decizie în privinţa unor posibile alianţe.

Preşedintele moldovean în exerciţiu a declarat miercuri că a votat ”pentru stabilitatea R. Moldova”, în vreme ce primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a optat pentru ”integrarea europeană a ţării, inclusiv pentru relaţii de bună vecinătate cu România şi Ucraina, pentru democraţie şi pentru viitorul copiilor în UE”. Preşedintele Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, a votat ”pentru democraţie şi pentru viitorul european al ţării”. Totodată, preşedintele Partidului Liberal Democrat din R. Moldova, Vlad Filat, a declarat că a descoperit el însuşi o fraudă electorală. ”Am descoperit în lista electorală două persoane străine care ar fi locuit la mine în casă. Sînt sigur că de mîine, cetăţenii vor trăi mai bine, deoarece vom obţine victoria, iar jurnaliştii străini nu vor mai fi persecutaţi în R. Moldova”, a declarat liderul PLDM. La ieşirea de la urne, Filat a afirmat că a votat ”pentru viitorul european al copiilor moldoveni”.

Observatorii internaţionali vor prezenta, mîine, raportul preliminar asupra scrutinului

Misiunea internaţională de monitorizare a alegerilor parlamentare din R. Moldova va prezenta un raport preliminar cu privire la desfăşurarea scrutinului, în cadrul unei conferinţe de presă organizate mîinei, informează un comunicat al OSCE. Misiunea este alcătuită din reprezentanţi ai Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE/ODIHR), ai Adunării Parlamentare a OSCE, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) şi Parlamentului European (PE). Raportul preliminar va fi prezentat de Petros Efthymiou, şeful delegaţiei OSCE şi coordonator special al echipei OSCE de observatori pe termen scurt, urmat de Mevlut Cavusoglu, şeful delegaţiei APCE, Marian-Jean Marinescu, şeful delegaţiei PE şi ambasadorul Boris Frlec, şeful misiunii OSCE. Misiunea internaţională este alcătuită din aproximativ 300 de observatori din 40 de ţări, dintre care 44 de observatori pe termen lung şi 189 de observatori pe termen scurt din partea OSCE, precum şi 39 de parlamentari şi reprezentanţi ai Adunării Parlamentare a OSCE, 16 din partea APCE şi 11 din partea PE.

Vladimir Voronin a declarat, miercuri, pentru jurnaliştii ruşi, că UE are o atitudine distructivă faţă de ţara sa, prin faptul că a numit un cetăţean român la conducerea grupului de observatori pentru monitorizarea alegerilor legislative anticipate, potrivit RIA Novosti.

Nereguli electorale

Reprezentanţi ai formaţiunilor de opoziţie din R. Moldova şi observatori acreditaţi au semnalat o serie de nereguli privind desfăşurarea scrutinului legislativ, cele mai frecvente fiind, potrivit Info-Prim Neo, intimidarea unor observatori şi comportamentul anormal al unor preşedinţi ai secţiilor de votare. Potrivit reprezentantului Partidului Liberal în cadrul autorităţii electorale moldovene, la o secţie de votare din Chişinău s-ar fi semnat deja procesul-verbal de predare a buletinelor de vot, iar la o altă secţie, buletinele ar fi păstrate în afara încăperii în care se află secţia. De asemenea, reprezentantul Alianţei Moldova Noastră (AMN) a declarat că, la o secţie de votare, preşedintele biroului electoral al secţiei nu a permis observatorilor să inspecteze conţinutul urnei de vot, în aceasta fiind descoperite ulterior zece buletine de vot ştampilate în favoarea PCRM.

La rîndul său, PCRM a sesizat Consiliul Raional Orhei, care l-a avertizat pe primarul unei localităţi care s-ar fi deplasat cu urna mobilă prin comună. Pe de altă parte, liga pentru apărarea drepturilor omului (LADOM) a anunţat, potrivit postului Europa Liberă, că observatorii săi au constat la unele secţii liste greşite de alegători. Potrivit organizaţiei, în trei secţii de votare, dintre care două sînt din Chişinău, pe listele electorale sînt înscrise persoane necunoscute de către proprietarii apartamentelor respective. Pe de altă parte, potrivit cotidianului ”Jurnal de Chişinău”, pe listele cu alegători pentru alegerile legislative sînt înscrise persoane decedate, ca şi în cazul alegerilor din 5 aprilie. Cotidianul citează, de asemenea, delegaţi din cadrul AMN, potrivit cărora un microbuz cu tineri care mergeau la vot ar fi fost oprit, iar aceştia ar fi fost deposedaţi de actele de identitate. În plus, într-un sat din raionul Rîşcani, la secţia de votare au fost aduse doar buletine în limba rusă. Bolnavii psihic de la sanatoriul din localitatea Cocieri au fost duşi cu ambulanţele la secţia numărul 14, unde au votat aşa cum au fost instruiţi înainte. Potrivit cotidianului moldovean, la aceeaşi secţie unde au fost aduşi cei 260 de bolnavi psihic, urmează să voteze şi 300 de bătrîni de la azilul din localitate. ”Am primit indicaţia să votăm numărul 1”, a declarat unul dintre bătrînii care au ieşit din cabina de vot.

Autorităţile transnistrene au blocat transportul a două urne mobile aparţinând secţiilor de votare din localitatea Varniţa. Agenţii miliţiei transnistrene verifică riguros persoanele şi vehiculele care se îndreaptă spre secţiile de votare deschise în localităţile aflate sub controlul autorităţilor moldovene.