Armenii sunt chemaţi, duminică, să aleagă membrii unui nou Parlament, un scrutin disputat între formaţiunea preşedintelui şi un partid din cadrul coaliţiei aflate la putere, condus de către un fost campion la skandenrg. Scrutinul din această fostă republică sovietică de 3,3 milioane de locuitori este primul organizat la nivel naţional de la alegerile prezidenţiale din 2008, câştigate de Serge Sarkissian, urmate de confruntări violente între poliţie şi opoziţie, în cursul cărora au fost ucise zece persoane. Potrivit sondajelor, partidul republican al lui Sarkissian, în prezent majoritar în Parlament, îl devansează pe aliatul său, Armenia Prosperă, condus de milionarul Gagik Tsarukyan, un om de afaceri şi fost campion la skandenberg. Autorităţile au promis un scrutin transparent, în vederea alegerii celor 131 de deputaţi.

Un raport al observatorilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE) nu a anunţat probleme de amploare, pentru moment dar presa locală a scris că membrii coaliţiei la putere ar cumpăra voturi, distribuind antene parabolice, telefoane mobile, alimente, alcool şi chiar tractoare. Partidul de opoziţie Congresul Naţional Armean apreciază, pe de altă parte, că ”alegerile au loc într-o atmosferă de frică şi intimidare orchestrată de mafia de la putere”. ”Uneori, Armenia pare democratică, dar este o faţadă. Noi trebuie să anihilăm acest regim care seamănă cu o mafie şi care a deturnat statul, în scopul îmbogăţirii personale”, a declarat un membru al acestui partid, Levon Zurabian. Partidul său va organiza manifestaţii, imediat după alegeri, în caz de fraude masive, a avertizat el. Partidul Armenia Prosperă, care reproşează partidului preşedintelui, modul în care a gestionat economia, a anunţat, de asemenea, că intenţionează să iasă în stradă.

Campania a fost dominată de teme ca sărăcia, şomajul şi migraţia. Armenia se confruntă cu importante probleme economice, în special din cauza închiderii frontierelor cu vecinii săi Turcia şi Azerbaidjan. Baku şi Erevan îşi dispută, de la prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice, controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, o regiune separatistă azeră, cu populaţie majoritar armeană. În plus, Turcia şi Armenia au disensiuni legate de masacrarea armenilor în timpul Imperiului Otoman, în perioada 1915-1917. Unii analişti şi-au exprimat scepticismul cu privire la voinţa de reformare a regimului. ”Dacă vom avea cele mai bune alegeri posibile, total libere şi cinstite, acest lucru va constitui un precedent important dar tot nu va fi suficient, deoarece oligarhii vor fi puternici în continuare, Parlamentul va fi tot supus iar legea va rămâne tot la bunăvoinţa unora”, subliniază Richard Giragosian de la Centrul Regional de Studii.