Secţiile de votare din Israel au fost deschise, marţi, pentru alegerile legislative, marcate de o ascensiune a extremei drepte şi de un duel strîns între Benjamin Netanyahu şi Tzipi Livni. Toate sondajele estimau o victorie a blocului partidelor de dreapta şi al celor religioase, dar avansul Partidului Likud, principalul partid de opoziţie, condus de Netanyahu, considerat mult timp drept principalul favorit, s-a redus în mod constant în faţa Partidului Kadima, formaţiunea de centru-dreapta a lui Livni, ministrul Afacerilor Externe. Likud şi Kadima erau creditate cu cîte 25 de mandate fiecare, în timp ce partidul de extremă dreaptă Yisrael Beitenu (laic), condus de Avigdor Lieberman, se află pe poziţia a treia, devansînd Partidul Muncii (centru-stînga) al ministrului Apărării, Ehud Barak, potrivit sondajelor. Dar numărul alegătorilor nehotărîţi a rămas foarte mare, singura necunoscută fiind rata de participare. Pe listele celor 9.263 de secţii de vot au fost înscrişi 5.278.985 de alegători, iar scrutinul a început la ora locală 07.00 (07.00 ora României) şi s-a încheiat la ora 22.00 (22.00 ora României). În timpul campaniei, nici Benjamin Netanyahu, nici Tzipi Livni nu au exclus o guvernare alături de Avigdor Lieberman, care şi-a desfăşurat campania punînd la îndoială loialitatea minorităţii arabe din Israel (1,2 milioane de locuitori, reprezentînd circa 20% din populaţie). Evoluţia sa, potrivit analişitilor, îl va poziţiona cu siguranţă în calitatea de aliat. Netanyahu a rostit un discurs în încercarea de a împiedica reorientarea electoratului Likud către Yisrael Beitenu şi a promis un minister important pentru Lieberman.

Scrutinul s-a desfăşurat sub supraveghere atentă, de teama unor atentate, a tirurilor palestiniene cu rachetă sau a altor incidente. Peste 16.000 de poliţişti au patrulat pe străzi, în timp ce armata a impus, luni seara, un blocaj total Cisiordaniei. Prevăzut pentru 2010, scrutinul a fost organizat în urma demisiei în septembrie a premierului Ehud Olmert, implicat în mai multe afaceri de crupţie.

Hamas afirmă că încheierea unui armistiţiu cu Israelul depinde de rezultatul alegerilor

Mişcarea Hamas a anunţat marţi că aşteaptă rezultatele alegerilor legislative din Israel pentru a stabili dacă poate încheia un armistiţiu pe termen lung în Fîşia Gaza. ”Dacă liderul Likud, Benjamin Netanyahu, cîştigă, nu cred că actualul guvern va încheia un acord. Dacă actualul guvern cîştigă, ar putea fi încheiat un acord”, a apreciat Usama Hamdan, reprezentant în Liban al mişcării Hamas.

Egiptul încearcă să obţină din partea Hamas şi a Israelului, care nu au relaţii directe, un acord de armistiţiu după ofensiva israeliană de 22 de zile din Fîşia Gaza. De la anunţarea încetării focului, la 18 ianuarie, au fost înregistrate puţine progrese, în pofida numeroaselor vizite la Cairo ale unor emisari israelieni şi palestinieni. Hamdan a afirmat că, în aşteptarea rezultatelor alegerilor, Hamas continuă contactele în vederea rezolvării celor mai sensibile probleme, cum sînt cele legate de redeschiderea punctelor de trecere în Fîşia Gaza. Israelul, care controlează toate punctele, cu excepţia unuia singur, a impus o blocadă Fîşiei Gaza, în iunie 2007, după ce Hamas a preluat controlul asupra teritoriului.

Preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, a apreciat luni că acordul de armistiţiu ar putea fi realizat săptămîna viitoare, după ce purtătorul de cuvînt al Hamas în Gaza, Fawzi Barhoum, îşi exprimase, sîmbătă, speranţa că acordul ar putea fi încheiat în cîteva zile. Încetarea focului a fost încălcată de mai multe ori, cu tiruri de rachete palestiniene către Israel, urmate de raiduri israeliene în Gaza.