Astăzi, cetăţenii cu drept de vot din R. Moldova sînt aşteptaţi la urne, în cadrul unor alegeri legislative care, conform ultimelor sondaje, vor fi din nou încununate de succesul comuniştilor. Marţi, în ajunul scrutinului, Partidul Comuniştilor din R. Moldova (PCRM) şi formaţiunile de opoziţie şi-au adus acuzaţii reciproce de manipulare şi competiţie incorectă. Mark Tkaciuk, şeful de campanie al comuniştilor, a afirmat că opoziţia a răspîndit minciuni despre Partidul Comunist. Tkaciuk susţine că un manifest electoral al opoziţiei afirmă în mod incorect că PCRM ar dori ca viitorul preşedinte al R. Moldova să fie Iurie Roşca, un aliat creştin-democrat al comuniştilor care are un trecut pro-românesc. Mesajele de campanie ale comuniştilor includ, printre altele, ideea menţinerii unei societăţi multietnice în R. Moldova şi apărarea acesteia de ceea ce numesc ”revizionismul românesc”. Tot marţi, primarul liberal al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a avertizat că liderii comunişti sînt gata să folosească frauda pentru a cîştiga alegerile şi a denunţat faptul că, în timpul campaniei, comuniştii şi-au hărţuit şi intimidat adversarii. Serafim Urecheanu, liderul Alianţei Moldova Noastră (opoziţie), a afirmat că această campanie electorală a fost ”cea mai murdară din istoria R. Moldova” şi a acuzat pentru acest lucru PCRM.

Majoritatea moldovenilor din disapora nu vor putea să îşi exercite dreptul de vot la alegerile legislative, pe de o parte pentru că numărul secţiilor din străinătate este foarte mic, iar pe de alta pentru că scrutinul are loc într-o zi lucrătoare. Potrivit cifrelor oficiale, circa 500.000 de moldoveni trăiesc în prezent în străinătate. Potrivit altor estimări, însă, pînă la un milion de molodoveni au emigrat, adică aproape un sfert din populaţia totală a ţării. În plus, banii trimişi de emigranţi familiilor lor din ţară reprezintă circa o treime din PIB-ul R. Moldova. Chişinăul a deschis secţii de vot în străinătate numai la consulate sau ambasade, astfel că moldovenii dintr-o serie de ţări, inclusiv Spania, nu pot să meargă la vot. De altfel, la alegerile precedente, din 5 aprilie, numai aproximativ 17.000 de moldoveni din diaspora au putut vota. În plus, mulţi moldoveni sînt imigranţi ilegali în străinătate şi nu au dreptul să voteze. Reprezentanţii diasporei moldovene i-au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Vladimir Voronin şi Guvernului, cerînd să deschidă mai multe secţii de votare în străinătate sau să permită votul prin poştă sau pe internet, însă autorităţile de la Chişinău nu le-au răspuns. Guvernul moldovean susţine că deschiderea unor secţii de vot în afara consulatelor ar antrena cheltuieli foarte mari şi ar necesita modificarea legislaţiei electorale a ţării, însă analistul Igor Botan credecă motivele sînt politice.

Angajaţii Ministerului moldovean de Interne vor acţiona conform unui plan special în ziua alegerilor parlamentare din 29 iulie, pentru a asigura ordinea publică şi securitatea buletinelor de vot. De la începutul campaniei electorale, poliţiştii au verificat toate persoanele aflate în evidenţe, iar deţinătorii de arme au fost atenţionaţi că în ziua scrutinului nu vor avea voie să le poarte asupra lor. Poliţiştii sînt antrenaţi în operaţiuni de distribuire a buletinelor de vot de la tipografii la comisiile de circumscripţie. Ordinea publică în preajma secţiilor de votare va fi asigurată de cîte doi poliţişti si un vicecomisar pe ordine publică. Poliţiştii în uniforme nu vor avea acces în secţiile de votare şi nu au dreptul să patruleze la distanţe mai mici de 100 de metri de secţie. Pentru asigurarea ordinii publice, ei vor avea acces pe teritoriul secţiilor de votare doar la cererea preşedintelui comisiei de circumscripţie. La închiderea secţiilor, în jurul orelor 21.00, poliţiştii vor prelua buletinele de vot din teritoriu şi le vor escorta pînă la Comisia Electorală Centrală.

Comisia Electorală Centrală a respins acreditarea a 87 de observatori străini

Comisia Electorală Centrală (CEC) din R. Moldova a respins înregistrarea a 87 de observatori ai Reţelei Organizaţiilor Europene pentru Monitorizarea Alegerilor (ENEMO). 11 observatori ENEMO din Georgia, care ajunseseră la Chişinău de la Tbilisi, via Istanbul, nu au primit dreptul să intre în R. Moldova, pentru că nu aveau acreditări, a declarat unul dintre directorii ENEMO, Serghei Tkacenko. CEC a refuzat acreditarea pentru observatorii noştri din Croaţia, Kîrgîzstan, Macedonia, Rusia şi Ucraina, a spus Tkacenko.

Decizia de a refuza acreditarea a intervenit după ce Serviciul moldovean de Informaţii şi Securitate a prezentat raportul său despre observatori. Potrivit unui comunicat al Comisiei, peste 2.672 de observatori locali şi 488 străini, de la 30 de organizaţii, printre care OSCE, Consiliul Europei, PE şi CSI, au fost acreditaţi pentru alegerile de azi.

Adjunctul ministrului de Interne le-a ordonat unor militari să voteze cu PCRM

Adjunctul ministrului moldovean de Interne, Andrei Şumleanschi, s-a deplasat luni, în scop electoral, la o unitate de carabinieri, unde le-a ordonat militarilor să voteze în favoarea PCRM, scrie ”Ziarul de Gardă”. ”Veţi fi demobilizaţi mai devreme. Votaţi în favoarea PCRM. Vă ordon”, le-a spus Şumleanschi mai multor militari. Potrivit participanţilor la întîlnire, adjunctul ministrului de Interne a venit la unitate cu o maşină de serviciu. Acesta nu a putut fi contactat pentru a oferi explicaţii despre acţiunile cu caracter electoral de la unitatea militară şi despre folosirea fondurilor statului în promovarea unui mesaj politic.

Şeful observatorilor ruşi recomandă votul pentru stabilitate

Electoratul moldovean trebuie să voteze pentru stabilitate, a declarat, marţi, şeful grupului de observatori ruşi, prezent la Chişinău pentru monitorizarea alegerilor parlamentare. Vadim Gustov, care deţine şi funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Problemele CSI din cadrul Consiliului Federaţiei, Camera Superioară a Parlamentului rus a declarat că speră că ”R. Moldova se va schimba, devenind stabilă, funcţională şi prosperă”. De asemenea, oficialul rus şi-a exprimat regretul că populaţia Transnistriei probabil nu va participa activ la vot, din cauza situaţiei create, deşi în stînga Nistrului vor fi deschise 12 secţii electorale în loc de 10, cîte au fost la alegerile din aprilie.