Preşedintele Donald Trump i-a avertizat sâmbătă pe americani că o victorie democrată la alegerile legislative de la jumătatea mandatului de marţi ar precipita venirea socialismului în SUA şi sosirea hoardelor de criminali din America centrală, argumentul său final de campanie pentru a salva majoritatea republicană, relatează AFP, potrivit agerpres.ro. "Vor impune socialismul în Florida. Bun venit în Venezuela", a declarat Donald Trump sâmbătă seara la Pensacola, în Florida, în cadrul unui miting de susţinere a candidaţilor republicani la Senat şi la postul de guvernator, Rick Scott şi Ron DeSantis. Avionul prezidenţial Air Force One era garat pe pista aeroportului unde a avut loc mitingul, la fel cum avionul Trump se afla în fundalul reuniunilor sale de candidat, în urmă cu doi ani. În fiecare etapă, miliardarul republican elogiază excelentul bilanţ în materie de angajări şi scăderea impozitelor în decembrie 2017, înainte de a se lansa într-o descriere apocaliptică a politicii adversarilor săi privind migraţia. Democraţii, a spus el, vor "să şteargă frontierele" şi să-i pună pe "clandestini înaintea cetăţenilor americani". "Programul de imigraţie al democraţilor este să facă să vină traficul de droguri, traficul de fiinţe umane şi cartelurile criminale", a spus preşedintele SUA în Montana.

De săptămâni de zile, el vorbeşte în termeni îngrijorători despre cele câteva mii de migranţi din American centrală care traversează în prezent Mexicul spre SUA şi în aşteptarea cărora a trimis mii de soldaţi la frontiera mexicană. Potrivit lui Trump, 300 dintre aceşti migranţi sunt "foarte răi". El susţine că a primit informaţii din Mexic privind aceşti migranţi. "Gardurile cu sârmă ghimpată pot fi un lucru drăguţ, când sunt bine instalate", a mai spus al 45-lea preşedinte american.

Primul scrutin naţional după alegerile din 2016 va determina cine va controla cele două camere ale Congresului până la viitoarele alegeri prezidenţiale, de pe 3 noiembrie 2020. Republicanul nu întreţine suspansul privind candidatura sa la viitorul scrutin prezidenţial, glumind pe tema viitorului său slogan ("Păstraţi America mare") şi dând asigurări că dezbaterile sale cu viitorul candidat democrat vor fi "foarte uşoare".

În tabăra democrată, costumul de salvator a fost îmbrăcat de fostul preşedinte al SUA, Barack Obama, după 22 de luni petrecute într-un relativ anonimat politic. În urmă cu opt ani, Barack Obama se pregătea să înfrunte un val mareic republican la primele alegeri de la jumătatea mandatului: era vorba despre "revoluţia" mişcării conservatoare Tea Party. În acest an, lăsând retragerea deoparte, Obama este figura cea mai căutată a Partidului Democrat, în absenţa unui lider natural. "Sunt aici pentru un motiv simplu: să vă cer să votaţi", a declarat vineri seară Barack Obama la Atlanta, în Georgia, unde a susţinut-o pe femeia care ar putea deveni marţi prima guvernatoare de culoare aleasă în acest stat din sud, Stacey Abrams. "Consecinţele abţinerii sunt profunde, pentru că America este la răscruce de drumuri. Valorile ţării noastre sunt în joc", a declarat el. Barack Obama va participa la mitinguri şi duminică, la fel ca şi Donald Trump.

În rândul republicanilor, candidaţii caută susţinerea lui Donald Trump, care rămâne personalitatea cea mai populară din partid şi care presupune că aceste alegeri reprezintă un referendum privind persoana sa, comentează France Presse.

După ce s-au ars cu surpriza din 2016, media americane se arată mai prudente şi evită orice predicţie definitivă plecând de la sondajele care îi creditează pe democraţi cu un avans pentru camera inferioară a Congresului.

Pentru cele 435 de locuri ale Camerei reprezentanţilor, reînnoite odată la doi ani, cursa se concentrează asupra a circa 60 de circumscripţii, celelalte fiind destul de solid ancorate la un partid sau celălalt.

La Senat, sunt în joc 35 de locuri din 100, pentru mandate de şase ani. Hazard al calendarului, aceste state sunt majoritatea în regiuni conservatoare, ceea ce complică orice recucerire democrată, notează AFP. Alegerile par să beneficieze în acest an de o mobilizare inedită pentru un scrutin care de obicei nu trage decât o participare de 40-45%, faţă de peste 60% la prezidenţiale. Peste 32 de milioane de alegători au votat deja prin corespondenţă sau în persoană, potrivit lui Michael McDonald, profesor la Universitatea din Florida. Asta reprezintă cu 20% mai mult decât numărul voturilor anticipate la alegerile de la jumătatea mandatului în 2014, potrivit sursei citate.