Circa 43 de milioane de turci au fost chemaţi, duminică, la vot pentru alegeri legislative, după o gravă criză politică ce a ilustrat divergenţele profunde în legătură cu viitorul ţării între partidul la putere, rezultat dintr-o mişcare islamică şi tabăra laică, susţinută de armată. Birourile de vot s-au deschis la ora locală 7.00 în estul Turciei, în timp ce în vest, inclusiv în capitala Ankara şi în principalul oraş al ţării, Istanbul, secţiile de vot s-au deschis o oră mai tîrziu.

Actorii-cheie ai acestui scrutin au fost Partidul Justiţiei şi Dezvoltării, aflat la putere şi naţionaliştii din Partidul Acţiunii Naţionaliste) aceştia din urmă potrivnici viitorului european al ţării preponderent musulmane, cu o populaţie de 74 de milioane de locuitori. După numărarea a 27% din voturi, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării se află în fruntea scrutinului legislativ cu 50,8% din sufragii. Principalul partid al opoziţiei, Partidul Republican al Poporului, social-democrat, a obţinut 15,7%, urmat de Partidul Acţiunii Naţionaliste cu 13,9% din voturi. Totuşi, numărarea buletinelor de vot a început cu provinciile din estul ţării, unde Partidul Justiţiei şi Dezvoltării se bucură de o mare popularitate. Partidele din Turcia trebuie să obţină 10% din voturi la nivel naţional pentru a putea intra în Parlament

Premierul Tayyip Erdogan a convocat alegeri anticipate, devansîndu-le cu cîteva luni faţă de data la care ar fi trebuit să aibă loc în mod normal, după ce mişcarea pro-laică, avînd ca aliat puternica armată, l-a împiedicat să-l numească preşedinte al ţării pe ministrul Afacerilor Extern, Abdullah Gull. Reuşita Partidului Justiţiei şi Dezvoltării de a obţine o creştere economică anuală de 7%, de a scădea inflaţia şi de a atrage investiţii străine-record a convins mulţi turci, care se săturaseră de administraţia deficitară, de corupţie, de coaliţii în care existau mereu certuri şi de loviturile de stat ale armatei, patru în decurs de 50 de ani. Partidul lui Erdogan a reuşit să deschidă şi negocierile de aderare cu UE după 40 de ani de aşteptare, însă intensificarea curentului naţionalist a dus la un blocaj al reformelor.

Un număr de 17 persoane au fost rănite în timpul mai multor incidente legate de alegerile legislative. Trei bărbaţi au fost răniţi, dintre care unul grav, într-o confruntare între două grupuri înarmate cu bîte şi cuţite, la o secţie de vot din Bismil, în provincia majoritar kurdă Diyarbakir, în sud-estul ţării. În aceeaşi provincie, în satul Buyukakoren, o altercaţie a izbucnit între ţărani şi observatorii unui partid, cînd un bărbat a vrut să-şi ajute soţia analfabetă să voteze, intrînd cu ea în cabina de vot. Trei ţărani au primit lovituri de cuţit, iar alţi trei au fost răniţi cu pietre sau lovituri de bîtă. Alte două persoane au fost rănite uşor în ciocniri dintre militanţii a două partide rivale din provocia Antalya, după ce s-au formulat acuzaţii de încălcare a legii electorale. O altercaţie de proporţii, ce a urmat unei discuţii politice dintr-o cafenea din Sason, a provocat, de asemenea, rănirea a şase persoane.