Secţiile de vor s-au deschis pe tot teritoriul Marii Britanii, la ora locală 7 (9 ora României), alegătorii fiind chemaţi să îşi aleagă viitorul legislativ şi să se pronunţe asupra continuităţii reprezentate de conservatorii Theresei May sau schimbării reprezentate de laburiştii lui Jeremy Corbyn. Scrutinul are loc pe fondul securităţii sporite, după valul de atentate din ultimele luni. Aproape 47 de milioane de britanici sunt aşteptaţi joi la cele peste 40.000 de secţii de vot deschise în ţară, pentru a-şi alege cei 650 de parlamentari, relatează BBC News.

Secţiile de vot se vor închide la ora locală 22.00 (24.00 ora României), când sunt aşteptate exit-polluri. O parte dintre britanici au votat deja, prin poştă. În 2015, 16,4% din electorat a ales această modalitate. O parte dintre mandate vor fi declarate până la miezul nopţii (2 ora României), iar restul până dimineaţă, în timp ce rezultatele oficiale ar urma să fie anunţate vineri după-amiază. Britanicii au de ales între continuitatea reprezentată de Theresa May şi schimbarea reprezentată de Jeremy Corbyn, în scrutin considerat crucial pentru negocierile privind Brexit, pe fondul ameninţării teroriste. Măsuri de securitate "foarte flexibile" sunt prevăzute la Londra, pentru a permite desfăşurarea cât mai rapidă a forţelor de poliţie, au anunţat autorităţile, la cinci zile după atacul de pe London Bridge, soldat cu opt morţi.

Scrutinul a fost convocat cu trei ani mai devreme decât normal, de premierul conservator Theresa May, care speră să obţină o majoritate consolidată pentru negocierea Brexit.

Deşi este încă favorit în sondaje, conservatorii şi-au pierdut o mare parte din avantajul de 20 de puncte procentuale pe care îl aveau în faţa laburiştilor în momentul convocării alegerilor, în aprilie.

Impactul atentatelor asupra scrutinului este dificil de evaluate. Pe de o parte, conservatorii sunt consideraţi ca "mai puternici" în probleme de securitate, pe de alta sunt criticaţi pentru că nu au împiedicat atacurile şi pentru că au desfiinţat peste 20.000 de posturi în poliţie din 2010 încoace.

MANDAT CLAR

Miza scrutinului depăşeşte frontierele ţării, în condiţiile în care Uniunea Europeană vrea să lanseze cât mai repede negocierile pentru Brexit. Theresa May, care l-a înlocuit în funcţie pe David Cameron după referendumul privind apartenenţa la UE, în 2016, vrea să îşi consolideze majoritatea de 17 mandate de care dispune în Parlament, pentru a se pune la adăpost de orice rebeliune în tabăra sa în cursul negocierii ieşirii din blocul comunitar. "Daţi-mi un mandat clar pentru negocierea celui mai bun acord posibil pentru Marea Britanie", le-a cerut ea alegătorilor pe tot parcursul campaniei. Rivalul său laburist, Jeremy Corbun, un veteran al stângii, care nu a fost niciodată ministru, nu pune sub semnul întrebării « realitatea Brexit", însă vrea să adopte un ton mai conciliant cu Bruxelles-ul şi să menţină accesul Regatului Unit pe piaţa unică europeană.

Dacă Brexit este motivul este motivul convocării scrutinului şi o preocupare centrală a britanicilor, în mod paradoxal a fost aproape absent din dezbateri. O necunoscută rămâne mobilizarea tinerilor. Aceştia s-au înscris masiv pe listele electorale şi sunt consideraţi ca majoritar favorabili lui Corbyn, însă de regulă nu se prezintă în număr mare la urne.

RISCUL ALEGERILOR ANTICIPATE

Alegerile anticipate riscă să afecteze planul Londrei de efectuare a negocierilor cu Uniunea Europeană, iar rezultatul scrutinului ar putea pune sub semnul întrebării chiar decizia de scoatere a ţării din Blocul comunitar. Marea Britanie a decis la limită, în iunie 2016, ieşirea din Uniunea Europeană, situaţie care a generat o criză constituţională gravă. Ultimele alegeri generale din Marea Britanie au avut loc în 2015, fiind câştigate de conservatori, însă premierul Theresa May a argumentat că scrutinul anticipat este necesar în acest moment pentru că opoziţia nu îi susţine planurile privind Brexit, în pofida referendumului din 2016.

Principalele angajamente ale celor mai importante partide ce participă la alegerile parlamentare sunt:

Partidul Conservator

- obţinerea unui Brexit sistematic şi flexibil;

- creşterea bugetului Serviciului Naţional de Sănătate cu opt miliarde de lire până în 2022/2023;

- suplimentarea bugetului pentru educaţie cu patru miliarde de lire până în 2022;

- reducerea numărului imigranţilor cu până la zeci de mii;

- echilibrarea bugetului până în 2025;

- înlocuirea sistemului de pensii până în 2020;

- promisiunea că "vocile" Irlandei, Ţării Galilor şi Irlandei de Nord vor fi ascultate;

Partidul Laburist

- încheierea austerităţii şi investirea în servicii publice;

- negocierea unui acord pentru Brexit în care să primeze "economia şi standardul de trai";

- naţionalizarea serviciilor publice, inclusiv căile ferate, oficiile poştale şi compania britanică de utilităţi National Grid;

- creşterea taxelor pentru afaceri şi pentru salariile mari;

- investirea în economia britanică printr-un pachet de stimulare de 250 miliarde de lire;

- desfiinţarea taxelor pentru studenţii din Marea Britanie.

Partidul Liberal-Democrat

- organizarea unui referendum despre acordul final pentru Brexit, cu opţiunea de a putea rămâne în UE;

- adăugarea unei taxe de venit de 1% pentru finanţarea Serviciului Naţional de Sănătate şi serviciilor sociale;

- excluderea coaliţiilor cu laburiştii şi conservatorii, astfel încât liberal-democraţii să devină opoziţia oficială;

- creşterea bugetelor şcolilor şi colegiilor din Marea Britanie;

- returnarea unor reduceri de beneficii.

Partidul Independenţei Marii Britanii (UKIP)

- încheierea unui proces Brexit până în 2019, fără a plăti suma solicitată de Uniunea Europeană;

- restabilirea "controlului complet" asupra zonei maritime economice a Marii Britanii;

- reducerea imigraţiei până la zero în următorii cinci ani;

- interdicţia timp de cinci ani pentru muncitori necalificaţi sau cu competenţe scăzute, oferirea de vize studenţilor şi muncitorilor calificaţi;

- micşorarea bugetului de ajutor străin şi investirea acestuia în priorităţi interne precum Serviciul Naţional de Sănătate;

- interzicerea legii islamice şi acoperirea feţei cu văl islamic în locurile publice;

Liderul Partidului Naţional Scoţian, Nicola Sturgeon, doreşte ca Scoţia să aibă un statut special în urma procesului Brexit şi organizarea unui al doilea referendum pentru independenţă înainte ca Marea Britanie să părăsească UE. Parlamentul Scoţiei a respins pe 7 februarie, într-un vot cu valoare simbolică, planul Guvernului Marii Britanii de iniţiere a procedurii de ieşire din Uniunea Europeană, premierul scoţian, Nicola Sturgeon, sugerând din nou organizarea unui referendum proindependenţă. Marea Britanie este formată din Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord. Majoritatea britanicilor s-au pronunţat la limită în iunie 2016 în favoarea ieşirii din UE, însă cei mai mulţi locuitori ai Scoţiei au votat împotriva Brexit. În contextul stării generale de nemulţumire faţă de Brexit, un referendum proindependenţă organizat acum ar conduce, cel mai probabil, la desprinderea Scoţiei de Marea Britanie.