În Spania au loc astăzi alegeri municipale și regionale, într-un scrutin în care sunt chemați să voteze peste 35 de milioane de oameni și care ar putea aduce la putere la Barcelona și chiar la Madrid mișcarea Indignaților, care a luat naștere în mai 2011, transmite AFP. Totuși, rezultatul nu poate fi anticipat, în condițiile în care, chiar înaintea scrutinului, proporția celor indeciși era de 30%. Șeful guvernului, Mariano Rajoy (Partidul Popular, de dreapta) s-a implicat serios în campanie, parcurgând 14.000 de kilometri, în timp ce Pedro Sanchez, secretarul general al Partidului Socialist Muncitoresc (PSOE), a bătut toate recordurile, cu 25.000 de kilometri parcurși, scrie sursa citată. Și toate acestea pentru a evita o corecție severă la adresa celor două formațiuni care au asistat, potrivit sondajelor, la sfârșitul bipartidismului, în vigoare de peste 30 de ani. După aproape șase ani de criză, Spania celor două partide mari ar putea face loc formațiunii antiliberale Podemos, aliată a partidului elen Syriza, sau grupării Ciudadanos, de centru-dreapta, formațiuni fondate de doi politicieni de circa 30 de ani, profesorul de științe politice Pablo Iglesias și avocatul Albert Rivera. Treizeci și cinci de milioane de alegători — dintr-o populație de 46,5 de milioane de oameni — sunt chemați la urne la alegerile locale și regionale care vor avea loc în peste 8.000 de municipii și 13 comunități autonome, și se așteaptă o participare în creștere a tinerilor, atrași de aceste două partide. Se vor alege noi primari la Madrid, Barcelona și Valencia, cele mai mari orașe ale Spaniei, conduse până acum de reprezentanți ai Partidului Popular (Madridul și Valencia) sau de naționaliști conservatori (Barcelona). În total, la scrutinul de duminică vor fi aleși 8.122 de primari, 67.000 de consilieri și 13 șefi de guverne regionale. Românii pot vota și ei, la fel ca ceilalți cetățeni ai UE cu rezidență în Spania, transmite corespondentul Radio România Actualități la Madrid. Dintre cei peste 460.000 de străini care s-au înscris în registrul electoral până la 31 decembrie anul trecut, 111.646 sunt cetățeni români. Ei pot alege consiliul local și primarul municipiului unde își au reședința, dar nu pot alege și membrii parlamentului regional.