Cetăţenii cu drept de vot din Serbia sunt chemaţi, duminică, la urne pentru alegerile legislative anticipate, un scrutin care vizează o consolidare a puterii deţinute de conservatorii din Partidul Progresului (SNS), cu o poziţie întărită de recenta începere a negocierilor de aderare la UE. Câştigătorul scrutinului nu reprezintă o necunoscută, singura dilemă privind amploarea victoriei SNS, partidul pro-european al influentului vicepremier în exerciţiu Aleksandar Vucici, care domină coaliţia aflată la putere, în faţa adversarilor săi. „Avem nevoie de o victorie zdrobitoare pentru a înfiinţa noi locuri de muncă, pentru a accelera reformele, pentru a lupta cu toată forţa împotriva corupţiei”, a afirmat Aleksandar Vucici, în vârstă de 44 de ani, în faţa susţinătorilor săi, la o reuniune electorală organizată în cursul săptămânii. Pe lângă alegerile legislative, va fi ales şi primarul Belgradului - fief al actualei opoziţii de 14 ani -, post care riscă, de asemenea, să fie câştigat de conservatorii din SNS.

Scrutinul este organizat cu doi ani înaintea încheierii oficiale a mandatului de patru ani al actualului Parlament de la Belgrad. Partidul Progresului a devenit principala formaţiune parlamentară în urma precedentelor alegeri, când a obţinut 24,01% din voturi, iar pentru scrutinul de duminică este creditat în sondaje cu 44% din intenţiile de vot. Principalul aliat al conservatorilor, Partidul Socialist (SPS) al fostului premier Iviţa Dacici, ocupă cea de-a doua poziţie, dar la o distanţă considerabilă, cu 13,9% din intenţiile de vot. Potrivit sondajelor, şase coaliţii şi partide ar urma să-şi împartă cele 250 de mandate ale Parlamentului în urma alegerilor de duminică.

De la preluarea puterii, în 2012, Guvernul de la Belgrad, condus de conservatori, a reuşit o îmbunătăţire spectaculoasă a relaţiilor cu reprezentanţii din Kosovo, unde majoritatea albaneză şi-a proclamat unilateral independenţa în 2008. De altfel, eforturile Belgradului în vederea normalizării relaţiilor cu Kosovo au fost „recompensate” de UE, care a început în ianuarie negocierile de aderare cu Serbia. Kosovo, a cărui independenţă oficialii de la Belgrad refuză categoric să o recunoască, a fost o temă aproape absentă în campania electorală, care s-a concentrat mai mult asupra redresării gravei situaţii economice în care se află fosta republică iugoslavă.

Potrivit analiştilor, vicepremierul Aleksandar Vucici, în trecut unul dintre susţinătorii ultranaţionalismului sârb, dar în prezent implicat total în cauza integrării europene a ţării, are în vedere să profite de pe urma susţinerii de care se bucură în rândul electoratului după arestările spectaculoase ale mai multor oameni de afaceri, în cadrul luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. „Corupţia sufocă Serbia, corupţia este un obstacol pentru aplicarea proiectelor politice, pentru administraţia ţării, pentru justiţie, pentru mediul de afaceri, pentru economia ţării”, a subliniat acesta, care, cel mai probabil, va fi viitorul şef al Guvernului în urma scrutinului de duminică. Perspectivele economice sunt însă extrem de sumbre în această ţară în care birocraţia domină şi unde cei 700.000 de angajaţi din administraţia publică, din totalul de 1,7 milioane de angajaţi la nivel naţional, provoacă anual „o gaură” de circa opt milioane de euro în buget. În plus, şomajul afectează 20,01% dintre cei 7,1 milioane de locuitori ai ţării din Balcani, unde deficitul bugetar a depăşit pentru al patrulea an consecutiv 7% din PIB. Datoria publică depăşeşte 60% din PIB, iar salariul mediu lunar este de aproximativ 350 de euro. La jumătatea lunii ianuarie, agenţia de evaluare financiară Fitch a retrogradat ratingul Serbiei de la „stabil” la „negativ”, sancţionând astfel ezitările statului în adoptarea de reforme structurale nepopulare.