Patriarhia Română organizează alegeri pentru desemnarea noilor membri ai Adunărilor Eparhiale, colegiile electorale fiind organizate, pentru buna desfăşurare a scrutinului în cele mai importante oraşe de pe cuprinsul Eparhiilor, informează Patriarhia. Potrivit Regulamentului pentru funcţionarea organelor deliberative, delegaţii consiliilor parohiale vor vota preoţi şi mireni care vor forma componenţa Adunărilor Eparhiale. Pentru a putea fi aleşi în Adunarea Eparhială, candidaţii trebuie să fie exemple de \"viaţă morală şi religioasă demnă de un creştin\". Pentru clerici se cere să aibă cel puţin gradul profesional definitiv şi \"să se fi distins printr-o activitate deosebită şi purtare exemplară\", potrivit Regulamentului pentru funcţionarea organelor deliberative( ROD). Pentru mireni se cere a fi desemnaţi în prealabil de Consiliul Parohial al parohiei din care provin (art. 87 al. 2 ROD). Pentru această desemnare este necesar ca ei să fie înscrişi în lista Adunării Parohiale a parohiei respective şi să fi împlinit vârsta de 30 de ani. Pentru depunerea oricărei candidaturi este necesară şi binecuvântarea ierarhului locului. Candidaturile trebuie depuse la biroul electoral eparhial cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită pentru alegeri, potrivit aceluiaşi document. În cadrul fiecărei eparhii trebuie organizate zece circumscripţii electorale la care sunt arondate parohiile din cuprinsul acestora. Fiecare circumscripţie electorală trebuie să aleagă prin colegiile electorale preoţeşti un cleric, iar la rândul lor, prin colegiile electorale mireneşti, doi membri mireni pe care îi deleagă în Adunarea eparhială. Votul este secret şi fiecare participant, fiecare cleric alegător primeşte un buletin. Potrivit regulamentului, el trebuie să înscrie pe buletin numele candidatului pe care doreşte să-l aleagă. Adunarea eparhială este aleasă la fiecare patru ani. Cei 30 de membri ai Adunării Eparhiale sunt aleşi pe o perioadă de patru ani şi pot avea cel mult două mandate. Este pentru prima dată de când au loc alegeri pentru Adunările eparhiale în Biserica Ortodoxă Română pe baza noului Statut de organizare şi funcţionare al BOR în care se prevede că membrii clerici şi mireni pot fi aleşi pentru cel mult două mandate. Potrivit Statutului de organizare şi funcţionare a BOR, în Patriarhia Română, la nivelul fiecărei eparhii (episcopii sau arhiepiscopii) există o Adunare Eparhială, organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice şi patrimoniale ale eparhiei. Preşedintele Adunării Eparhiale, ca de altfel al tuturor celorlalte organisme de la nivel eparhial, este întotdeauna chiriarhul (episcopul sau arhiepiscopul). Alături de chiriarh, în fiecare eparhie, membri ai Adunării sunt şi arhierii-vicari, şi episcopii-vicari. Ierarhii sunt, deci, membri de drept ai Adunării Eparhiale. Pe lângă ei, fiecare Adunare Eparhială se compune din 30 de reprezentanţi aleşi ai clerului şi ai credincioşilor, în proporţie de o treime clerici şi două treimi mireni. Cei 30 de reprezentanţi se aleg pe termen de patru ani şi pot fi aleşi pentru cel mult două mandate. Limitarea la cel mult două mandate, indiferent că sunt consecutive sau nu, a fost introdusă de noul Statut al Bisericii Ortodoxe Române, aprobat de Sfântul Sinod în noiembrie 2007 şi care a intrat în vigoare în ianuarie 2008.