În Federaţia Rusă au avut loc, duminică, alegeri prezidenţiale, alegătorii ruşi fiind chemaţi la urne pentru a-l desemna pe succesorul lui Vladimir Putin la Kremlin. Deoarece Rusia se întinde pe 11 fusuri orare, votul a început sîmbătă seară, la ora 20.00 GMT, în Extremul Orient rus şi s-a încheiat duminică, la ora 18.00 GMT, în enclava Kaliningrad, pe continentul european. Ruşii de la Polul Nord, din peninsula Yamal, care se află la o distanţă de 2.000 de kilometri de Moscova, au început să voteze cu o săptămînă mai devreme faţă de data oficială a alegerilor de 2 martie.

Scrutinul prezidenţial este cel de-al patrulea de la destrămarea fostei Uniuni Sovietice. Vladimir Putin, în vîrstă de 55 de ani, a deţinut două mandate la Kremlin, între anii 2000-2004 şi 2004-2008. Conform Constituţiei, Putin nu mai poate candida pentru al treilea mandat consecutiv. În cursa prezidenţială s-au înscris patru candidaţi. Este vorba despre Dmitri Medvedev, prim-vicepremier, despre care presa internaţională scrie că s-ar bucura de o victorie previzibilă, ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski din partea Partidului Liberal Democrat, Ghenadi Ziuganov, secretarul general al Partidului Comunist şi Andrei Bogdanov, candidatul Partidului Democrat.

Creditat cu aproape 70% din intenţiile de vot, Dmitri Medvedev, candidat al partidului Rusia Unită, are toate şansele să fie ales succesor al preşedintelui Vladimir Putin încă din primul tur de scrutin. În sprijinul său a fost creată mişcarea “Rusia, înainte!”, o vastă coaliţie a forţelor civile din diferite regiuni ale Rusiei. În caz de victorie, Medvedev a anunţat că îi va oferi oferi postul de premier lui Vladimir Putin. În vîrstă de 42 de ani, Dmitri Medvedev ocupă, din noiembrie 2005, funcţia de prim-vicepremier şi, în acelaşi timp, este preşedintele gigantului energetic Gazprom. Medvedev provine din elita de la Sankt Petersburg, oraşul natal al preşedintelui Vladimir Putin şi este de profesie avocat. Dacă va cîştiga alegerile, Dmitri Medvedev va deveni cel mai tînăr lider rus după ţarul Nikolai al II-lea. Ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, în vîrstă de 62 de ani, este considerat un maestru al spectacolului politic. În prezent, Jirinovski este vicepreşedinte al Dumei de Stat, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi liderul Partidului Liberal Democrat, a treia formaţiune politică din Dumă ca importanţă. De profesie avocat, liderul ultranaţionalist candidează pentru a treia oară la funcţia de şef al statului. Este considerat un aliat al Kremlinului şi un critic vehement al Occidentului. Ghenadi Ziuganov este un veteran al politicii ruse, fiind activ pe scena politică încă din perioada sovietică. În vîrstă de 63 de ani, Ziuganov este secretarul general al Partidului Comunist rus. Apogeul său în cariera politică a fost la alegerile prezidenţiale din 1996, cînd s-a aflat foarte aproape de Boris Elţîn. El a mai candidat şi în 2000, însă a obţinut atunci cu 23% mai puţin decît Vladimir Putin. Andrei Bogdanov este candidatul Partidului Democrat, înfiinţat în anul 1990. În vîrstă de 37 de ani, Bogdanov este de profesie politolog, dar şi mare maestru al Lojii Masonice din Rusia. Dintre cei patru candidaţi, el este creditat cu cele mai mici şanse la alegeri, fiind cotat în sondaje cu numai un procent!

Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Moscova, la urne erau aşteptaţi aproximativ 109 milioane de alegători, dintre care 1,6 milioane de ruşi din afara graniţelor ţării. Circa 48% dintre ruşi votaseră pînă la 13.00, ora, nivel similar cu cel de la alegerile din 2004, potrivit oficialilor. În cele mai estice regiuni ale Rusiei, votul s-a încheiat. Conform unor rezultate preliminare, rata de participare în aceste zone a fost de peste 55,8%. În România, comunitatea rusă a putut vota în două secţii amenajate în Bucureşti şi în Constanţa. În Bucureşti, cetăţenii de etnie rusă au votat la Şcoala rusă, din apropierea ambasadei. Pînă la ora 12 votaseră doar 94 din cei 500 de cetăţeni ruşi de pe teritoriul României.

În ceea ce îi priveşte pe adevăraţii adversari ai puterii, precum fostul premier Mihail Kasianov, Andrei Nemţov şi fostul campion mondial la şah, Gari Kasparov, fie nu li s-a permis să îşi înscrie candidatura la Biroul Electoral Central, fie au fost nevoiţi să renunţe, în urma numeroaselor şicane administrative. Opozantul Gari Kasparov a fost împiedicat, duminică, să intre în Piaţa Roşie, în cursul unei acţiuni pentru denunţarea “farsei” prezidenţialelor, iar patru militanţi de stînga au fost arestaţi. Liderul mişcării Cealaltă Rusie, care mergea spre Kremlin, a fost încercuit de circa 20 de scutieri. Sîmbătă, Kasparov a depus la Comisia Electorală o petiţie semnată de 5.000 de persoane, în care a calificat alegerile drept “farsă”. Chiar şeful Comisiei Electorale Centrale de la Moscova are rezerve cu privire la modul în care mass-media au acoperit evenimentul, declarînd că, deşi reflectarea în presă a fost onestă, ea nu a oferit tuturor candidaţilor un spaţiu egal. Alegerile au fost monitorizate de aproximativ 300 de observatori străini din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Adunării Interparlamentare a CSI, Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai etc. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a refuzat să participe la scrutin, motivînd că Moscova a impus o serie de restricţii observatorilor, între care şi o perioadă limitată de şedere în Rusia.

În Rusia, preşedintele stabileşte politica generală de stat, are drept de veto pentru legile votate de Parlament, în timp ce ambele Camere au nevoie de două treimi din voturi pentru a contesta veto-ul prezidenţial. Pentru a învinge, un candidat are nevoie de 50% din voturile exprimate. În cazul în care nimeni nu obţine acest scor, primii doi clasaţi se vor confrunta în turul doi, organizat după 21 de zile.