În Serbia, a avut loc ieri primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Numărul cetăţenilor cu drept de vot aşteptaţi la urne este de 6.708.697. Lor li se adaugă şi cei trecuţi pe liste speciale: 9.178 de persoane care îşi satisfac stagiul militar, 8.201 de deţinuţi şi cei 37.053 de mii de sîrbi cu domiciliul în străinătate, mai puţin cei care locuiesc în SUA, Marea Britanie, Canada şi Portugalia, deoarece Comisia Electorală Centrală a hotărît ca în aceste ţări, votul să se desfăşoare sîmbătă, 19 ianuarie.

Toate sondajele de opinie preelectorale îl indicau drept favorit pe radicalul Tomislav Nikolic, liderul Partidului Radical Sîrb, cu 21% din opţiuni, urmat la trei procente distanţă de preşedintele în exerciţiu al Serbiei, pro-occidentalul Boris Tadic, candidatul Partidului Democrat. Ceilalţi şapte competitori la funcţia de preşedinte al Serbiei, al cărui mandat este de cinci ani, au şanse minime să ocupe funcţia supremă în stat, bătălia decisivă urmînd, cel mai probabil, să aibă loc în data de 3 februarie, cînd primii doi clasaţi se vor confrunta într-un al doilea tur de scrutin al acestor alegeri prezidenţiale cu o miză capitală pentru viitorul ţării şi urmărite cu un mare interes de cancelariile lumii, în contextul în care liderii etnicilor albanezi din Kosovo au anunţat că vor proclama în curînd independenţa provinciei aflate sub administraţia ONU.

Cele 8.481 secţii de votare dintre care 277 în provincia Kosovo s-au deschis la ora locală 07,00 locală respectiv 08,00 ora României şi se vor închide seara la ora 20,00, cÎnd vor fi difuzate primele exit-poll-uri cu rezultatele primului tur. Moratoriul pre-electoral de 48 de ore interzice presei să facă vreo referire la alegeri cu două zile înainte de vot şi pînă la închiderea urnelor, fiind permise numai informaţiile legate de procesul de votare, procentul total al celor care au votat şi prezenţa la urne din diferitele zone ale ţării. În Serbia, prerogativele preşedintelui sînt relativ limitate, iar rolul său este simbolic.

Occidentalii îl sprijină pe actualul preşedinte Boris Tadic, care pare cel mai în măsură să opună rezistenţă unui puseu naţionalist în Serbia, dacă albanezii din Kosovo vor proclama independenţa provinciei. Mulţi analişti sîrbi au avertizat, de asemenea, că o eventuală victorie a lui Tomislav Nikolic ar putea arunca Serbia într-un con de umbră pe plan internaţional. Candidatul ultranaţionalist consideră că Serbia trebuie să renunţe la integrarea în UE, dacă provincia Kosovo îşi obţine independenţa. Alianţa Română, singurul partid românesc din Voivodina şi Comunitatea Românilor din Serbia, organizaţie non-guvernamentală, şi-au declarat intenţia de a-l sprijini în alegeri pe Boris Tadic, actual preşedinte şi candidat al Partidului Democrat. Acesta şi-a reafirmat duminică angajamentul proeuropean, atunci cînd s-a prezentat la vot. Adversarul său, Tomislav Nikolic, a vorbit însă despre simpatiile pe care le are pentru Rusia şi despre euroscepticismul său, cînd s-a prezentat la urne.

SUA şi Rusia au lipsit de la consultările prinvind Kosovo

Miniştrii Afacerilor Externe ai ţărilor UE, membre ale Grupului de Contact pentru Kosovo, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia, au început sîmbătă seară, lîngă Ljubljana, o reuniune de consultări. Întîlnirea are loc la iniţiativa Sloveniei, care deţine preşedinţia semestrială a UE. Reuniunea a început cu peste două ore întîrziere, iar presa nu a fost primită. Marii absenţi sînt reprezentanţii SUA şi ai Rusiei, celelalte două ţări din Grupul de Contact. Albanezii din Kosovo au intenţia să proclame cît mai repede posibil şi unilateral independenţa, în pofida opoziţiei categorice a Serbiei, sprijinită de Rusia. O decizie în acest sens nu poate fi luată, însă, în Slovenia.